„După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Sa, fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca
Răspunsuri duhovniceşti: Banii creează panică şi nesiguranţă
Preacuvioase părinte Chiril Lovin, mâine este Duminica a treia după Rusalii - Despre grijile vieţii. Ce învăţături duhovniceşti aflăm din Evanghelia acestei duminici?
Mântuitorul ne vorbeşte în Evanghelia acestei duminici despre ochi, ca luminător al trupului. Prin ochi noi trebuie să înţelegem sufletul, întrucât ochiul este fereastra sufletului spre lumea sensibilă. În acest înţeles Mântuitorul vrea să ne arate că sufletul este călăuzitorul trupului. Dacă sufletul ne este întunecat, atunci şi trupul devine rob întunecatelor patimi, dar, dacă sufletul este curat, atunci şi trupul devine curat de orice faptă sau purtare necuviincioasă. Înţelegem din cuvintele Domnului şi faptul că dispoziţia noastră lăuntrică este aceea care modelează percepţia noastră despre lume. Iisus Hristos ne îndeamnă să păstrăm întotdeauna curate ferestrele sufletului, prin examinarea zilnică a conştiinţei, prin pocăinţă şi spovedanie. Dacă nu facem aceasta, în mod constant îi vom vedea pe ceilalţi nu aşa cum sunt ei, ci aşa cum suntem noi - urâcioşi, invidioşi, îngâmfaţi, egoişti. Doar curăţia inimii ne redă putinţa de a vedea pe cei din jur cu ochii lui Dumnezeu. De asemenea, Domnul Hristos ne învaţă că nu putem sluji la doi stăpâni. Nu putem sluji şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona. Acesta din urmă desemna, în limbajul vremii, idolul iubirii de bani. Cuvintele lui Hristos erau poate menite să intre în urechile lui Iuda, cel iubitor de arginţi, dar ele se potrivesc de minune şi astăzi, în societatea contemporană atât de înrobită de goana după câştig. Lumea de azi se învârte în jurul banilor şi a modurilor de a-i câştiga. Dar banii creează panică şi nesiguranţă atât în rândul celor ce nu-i au, cât şi al celor care n-au ce face cu ei. Mântuitorul vrea să ne ridice mai presus de filosofia deşartă a lui a da şi a lui a lua, căutând să ne înalţe privirile din cele de jos spre cele cereşti, de unde vine ajutorul constant al Tatălui ceresc. Mântuitorul Hristos spune şi să nu ne "îngrijorăm pentru viaţa noastră". La ce se referă? Cuvintele din Evanghelie: "Nu vă îngrijoraţi!" urmăresc să corecteze greşelile pe care unii oameni le săvârşesc în scopul câştigării bunurilor materiale, pierzându-şi liniştea interioară şi uitând încrederea pe care trebuie să o aibă către Dumnezeu. Omul modern, presat de griji şi probleme, când uită de Dumnezeu, devine stresat, angoasat, deprimat. Desigur, Mântuitorul niciodată n-a îndemnat pe ucenicii săi la lene, la inactivitate. Dimpotrivă, atât învăţătura Sa, cât şi pilda vieţii Sale cuprind un puternic îndemn la muncă. El a zis: "Tatăl Meu lucrează… şi Eu lucrez" (Ioan 5, 17), din gura Lui s-a auzit parabola talanţilor, în care se osândeşte sluga "leneşă" care n-a lucrat cu talantul său şi l-a îngropat în pământ, iar Apostolul Său Pavel a rostit cuvintele: "Cine nu voieşte să muncească, nici să nu mănânce" (II Tesal. 3, 10). Învăţătura creştină, departe de a fi potrivnică muncii şi progresului, este susţinătoarea acestora, doar atât că nu trebuie să uităm valoarea omului, mai de preţ în faţa lui Dumnezeu decât toată făptura: "Au nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât haina?" (Mat. 5, 24). Dumnezeu ni le dă pe toate, şi viaţă, şi trup, şi haină, dar fără ajutorul Lui nimic nu dobândim. De aceea trebuie să existe o corectă ierarhie a valorilor în îndeletnicirile omului. Mai întâi şi mai presus de toate, noi trebuie să căutăm "Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui" şi apoi pe toate celelalte, Pronia dumnezeiască ni le va adăuga, căci ştie Dumnezeu că trebuinţă avem de toate acestea (Mat. 6, 33).