În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se
Răspunsuri duhovniceşti: Cât de des trebuie să ne spovedim
Răspunsuri oferite de pr. Marian Timofte, consilier administrativ bisericesc, paroh la Biserica "Sfântul Ierarh Spiridon" din Iaşi.
Părinte consilier, cum ar trebui făcută spovedania pentru a fi primită de Dumnezeu? Spovedania trebuie făcută în primul rând cu sinceritate, cu părere de rău şi, dacă Sfinţii Părinţi o numesc Taina Pocăinţei, rezultă că starea pe care trebuie să o avem când ajungem înaintea preotului duhovnic este de pocăinţă. Şi pocăinţa nu înseamnă doar regret, ci dorinţă de îndreptare; creştinul să fie dispus să se îndrepte şi să ceară iertare de la Părintele Ceresc. Iar cel care merge să se spovedească să facă mărturisirea ca înaintea lui Dumnezeu. Cât de frecvent ar trebui să trecem pe la scaunul Sfintei Spovedanii? Sfânta Biserică recomandă, în cele 9 porunci bisericeşti, spovedania în cele patru posturi de peste an. Nu trebuie însă să aştepţi următorul post dacă simţi nevoia să mergi şi să spovedeşti păcatele care te apasă. În concluzie, numărul spovedaniilor este nelimitat. Să te spovedeşti ori de câte ori simţi nevoia, dar cel puţin în cele patru posturi de peste an. Unii preoţi recomandă spovedania la patruzeci de zile, alţii chiar lunar sau, după caz, şi mai des. Cu alte cuvinte, frecvenţa cu care ne spovedim trebuie pusă în legătură cu profilul duhovnicesc al fiecărui creştin. Păcatele, odată spovedite, dacă îţi schimbi duhovnicul, trebuie mărturisite din nou? Şi da, şi nu... În sensul că, de departe, păcatele mărturisite, dacă ai primit dezlegare şi nu le-ai repetat, nu se mai pune problema să le mărturiseşti din nou. Suntem iertaţi pentru ele. În cazul schimbării duhovnicului - şi aceasta este o părere personală -, cred că îi poţi spune noului duhovnic acele păcate care au avut un impact major în viaţa ta, care ţi-au marcat viaţa, şi aceasta pentru o mai bună cunoaştere. Desigur, asigurându-l că aceste păcate au fost mărturisite la vremea lor. Şi dacă ai primit dezlegare pentru ele, de ce nu le-ai mai spune?! De ruşine, de cele mai multe ori, dar duhovnicul este acel om căruia îi încredinţezi toate tainele vieţii tale. Lui şi numai lui trebuie să-i mărturiseşti tot ce te apasă.