„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Tezaur patristic
„Domnul ştia pe Iuda că va fi vânzător şi nu l-a dispreţuit până la ultima răsuflare, ci i-a atras luarea-aminte şi nu l-a depărtat de la Sine, până ce acela nu s-a pierdut cu desăvârşire. Pentru că oamenii sunt liberi. Şi pentru ca să se arate că nu Dumnezeu este cauza relelor, nici sfinţii, ci oamenii sunt cauzele relelor proprii, le-a lăsat lor libertatea ca să fie fără apărare în ziua judecăţii.“
(Sf. Varsanufie şi Ioan, Scrisori duhovniceşti, cap. 389, în Fil. rom., vol. XI, p. 396)








