Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Vocabular religios

Vocabular religios

Data: 02 Feb 2009

Iona: este unul dintre cei doisprezece prooroci mici ai Vechiului Testament, amintit şi în Noul Testament. El a trăit şi şi-a scris cartea şi proorocia lui în secolul al IX-lea î.Hr. Când Mântuitorului îi cer căpeteniile iudeilor un semn, ca să creadă în El (o minune), El le vorbeşte de „semnul lui Iona“. Care era acest semn? Se ştie din scrierea lui că a fost trimis de Dumnezeu la locuitorii cetăţii Ninive să le predice pocăinţa. Dar, îndoindu-se de reuşita misiunii lui, a voit să fugă de la faţa Domnului, departe, la Tarsis. Când mergea însă pe mare cu corabia, s-a ivit o furtună mare; şi corăbierii, prin tragere la sorţi, căzând sorţii asupra lui, l-au aruncat în mare, apoi s-a potolit furtuna. Dar aruncat în apă, Iona a fost înghiţit de un chit mare sau un caşalot (Iona 1-2) şi după trei zile şi trei nopţi chitul l-a aruncat afară, pe ţărm, nevătămat. Acesta este „semnul lui Iona“. Amintindu-le însă de acest „semn“, care-L prefigura pe El, Domnul zice: „Că precum a fost Iona în pântecele chitului, trei zile şi trei nopţi, aşa va fi şi FiuI Omului în inima pământului trei zile şi trei nopţi“ (Matei 12, 39-41; 16, 4; Luca 1, 29-32). Adică aşa şi Domnul, după răstignire, va sta „trei zile şi trei nopţi“ în mormânt, apoi avea să învieze. (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995)