„În vremea aceea a intrat Iisus în Capernaum. Iar sluga unui sutaș, care era la el în cinste, fiind bolnavă, trăgea să moară. Și, auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să
Vocabular religios
dreptar: îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit de puţine ori. În Romani (2, 20) se spune că „Legea este dreptarul cunoştinţei şi al adevărului“, iar a doua oară este pomenit în II Timotei 1, 13: „Ţine dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa şi iubirea care e în Hristos“. Se vorbeşte şi de „dreptarul credinţei“ (Galateni 6, 16); cei ce trăiesc „viaţa în Hristos“ sunt „făptură nouă“, iar „câţi vor urma dreptarul acesta, pace şi milă asupra lor“. Şi iarăşi, de „dreptarul învăţăturii, căreia aţi fost încredinţaţi“ (Romani 6, 17), dreptar al învăţăturii (Romani 6, 17) - adică modelul de urmat dreapta învăţătură. Acest model nu-l are decât Biserica, cu sfinţii, păstorii şi credincioşii ei adevăraţi. Pentru „dreptar“ se folosesc şi alţi termeni şi alte expresii, ca: „dreptarul cunoştinţei şi al adevărului“ (Romani 2, 20) sau „dreptarul acesta“ (al lui Hristos), după care trebuie să umblăm (Galateni 6, 16); şi „ţineţi dreptarul cuvintelor sănătoase... cu credinţa şi iubirea în Hristos“ (II Timotei 1, 13). Textul care vorbeşte despre „dreptarul învăţăturii“ grăieşte aşa: „Mulţumim însă lui Dumnezeu - zice Sfântul Apostol Pavel - că (deşi) eraţi robi ai păcatului, v-aţi supus din toată inima dreptarului învăţăturii, căreia aţi fost încredinţaţi“ (Romani 6, 17), adică „v-aţi convertit, întorcându-vă cu toată fiinţa spre Dumnezeu“ (Sfântul Vasile cel Mare), „dându-ne chipului (dreptarului) învăţăturii celei după Evanghelie, ca să for-măm omul cel dinlăuntru, după Evanghelie“ (citat la Teofilact). „Dreptarul învăţăturii“ înseamnă a vieţui drept şi cu cea mai frumoasă purtare, în Hristos, cum zice Sfântul Ioan Gură de Aur. (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan MIRCEA, EIBMBOR, 1995)