Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Liturgica Sfaturi practice în Biserică: Cinstirea îngerilor cereşti de către omul pământesc

Sfaturi practice în Biserică: Cinstirea îngerilor cereşti de către omul pământesc

Un articol de: Pr. Răzvan George Topală - 10 Noiembrie 2010

Sfinţii îngeri primesc din partea credincioşilor cinstire, după cum afirmă Origen, o cinstire care nu o egalează pe cea dată lui Dumnezeu. Eusebiu de Cezareea, cât şi mărturiile primelor secole creştine întăresc faptul că îngerii au fost cinstiţi prin rugăciuni şi prin ridicarea lăcaşurilor de cult în cinstea lor.

Acest lucru s-a extins cu timpul, încât s-a clarificat ce fel de cinstire se acordă îngerilor şi au putut fi alcătuite slujbe închinate lor, acatiste, canoane şi imne. Mai târziu s-a generalizat ca ziua de luni de la începutul fiecărei săptămâni să stea sub semnul cinstirii sfinţilor îngeri.

Una din sărbătorile închinate sfinţilor îngeri care are ţinere deosebită este cea din data de 8 noiembrie şi care are ca numire completă următoarea formulă de cinstire: "Soborul mai-marilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi a tuturor cereştilor şi netrupeştilor puteri". Este o sărbătoare cu rădăcini încă din secolul al V-lea şi la origine a fost o aniversare a sfinţirii unei biserici din Constantinopol închinată Sfântului Mihail, apoi s-a adăugat şi cinstirea Sfântului Gavriil, iar mai apoi s-a generalizat ca sărbătoare a tuturor îngerilor.

Sărbătoarea aceasta aşază înaintea creştinilor o cinstire şi un prilej de relaţionare cu sfinţii îngeri din care fac parte: îngerul păzitor dat de Dumnezeu fiecărei persoane şi care are rol de păzitor, îndrumător, păzitor şi mijlocitor; îngerul păzitor al fiecărui popor şi toţi îngerii care sunt organizaţi după principiul unei ierarhii sau a unei subordonări în funcţie de gradul apropierii faţă de Dumnezeu. Această ierarhizarea a sfinţilor îngeri a fost definită şi expusă de către Sfântul Dionisie Areopagitul în secolul al V-lea, şi acceptată de către Biserică. Deci, cinstirea se acordă soborului îngeresc format din: Serafimi, Heruvimi, Tronuri, Domnii, Virtuţi, Puteri, Începătorii, Arhangheli şi Îngeri.

Cu toate acestea, numele comun al fiinţelor cereşti este cel de înger, nume găsit în Sfânta Scriptură.

Pe lângă acest lucru, totuşi ies în evidenţă doi îngeri: Mihail şi Gavriil. De ce? Pentru că ei s-au făcut cunoscuţi mai mult datorită misiunii lor rânduite de Dumnezeu, misiune legată de om într-un grad mai mare şi minunat. Mihail este cunoscut mai mult din Vechiul Testament ca mijlocitor al poporului Israel şi păzitor al iudeilor; iar Gavriil, vestitor al naşterii Mântuitorului Hristos, cel care a adus veste cea bună a mântuirii.

Cu toate acestea, sărbătoarea sfinţilor îngeri este un prilej de cinstire şi meditaţie în relaţia omului pământesc cu îngerul cel ceresc.