Biserica lui Hristos - Biserica păcii

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXII, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 402 

„ (...) Primiți-mă cu dragoste cel puțin aici, când intru în biserică. Când spun Pace vouă și voi răspundeți: Și duhului tău!, să nu o spuneți numai cu glasul, ci și cu sufletul; nu numai cu gura, ci și cu inima. Dacă aici tu zici: Pace și duhului tău, dar afară te războiești cu mine, scuipându-mă și bârfindu-mă, acoperindu-mă pe din dos cu ocări, ce fel de pace e asta? Eu, chiar dacă te țin de rău de nenumărate ori, îți spun: Pace, cu inimă curată, cu gând curat și nu pot spune de tine vreodată ceva rău; am inimă de tată. Dacă te cert uneori, o fac cu mare grijă; dar, dacă tu mă muști pe ascuns și nu mă primești în casa Domnului, mă tem să nu-mi mărești iarăși tristețea; nu pentru că m-ai ocărât, nici pentru că m-ai scos din sufletul tău, ci pentru că ai îndepărtat pacea și ai atras asupră-ți acea cumplită osândă. Chiar dacă nu-mi voi scutura praful de pe picioarele mele, chiar dacă nu vă voi întoarce spatele, totuși amenințarea Domnului rămâne neclintită.”

Sfântul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, Cartea a Doua a Glafirelor la Facere, 6, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 39, pp. 61-62

„Iar că slava Bisericii e mai mare decât cea dintâi și veche a templului clădit din pietre o spune Dumnezeu Însuși, zicând prin glasul lui Agheu: Cine dintre voi a văzut casa aceasta întru slava ei cea dintâi și cum este acum? Oare nu este fără nici un preț în ochii voștri? (Agheu 2, 3). Și după altele iarăși: Al Meu este argintul și al Meu este aurul, zice Domnul Atotțiitorul, pentru că mărimea de pe urmă a casei acesteia, va fi mai mare decât cea dintâi, zice Domnul Atotțiitorul; și în locul acesta voi da pace (Agheu 2, 9-10). Și pacea sufletului o are tot cel ce contribuie la înălțarea acestui templu.” 

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)