Judecățile lui Dumnezeu sunt adânc de înțelepciune

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omilie la Psalmul XXXII, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (2011), vol. 4, pp. 456-457

„Punând în vistierii adâncurile (Psalmul 32, 7). (...) Oare, nu cumva sunt numite adâncuri rațiunile privitoare la judecata dumnezeiască pentru că ele sunt de nespus și de necuprins de gândurile omenești, pentru că aceste rațiuni rămân numai în cunoș­tința lui Dumnezeu, după aceste rațiuni Dumnezeu rânduind fiecare lucru? (...) Așadar, dacă vei cerceta de ce viața păcătosului este lungă, iar zilele dreptului sunt puține în viețuirea aceasta de pribeag, de ce omul nedrept o duce bine, iar dreptul se necăjește, de ce copilul este răpit înainte de a ajunge la maturitate, de unde sunt războaiele, pentru ce naufragiile, cutremurele, secetele, inundațiile, de ce au fost create stricăcioase cele ale oamenilor, de ce unul este rob, iar altul liber, de ce unul se îmbogățește, iar altul sărăcește, (...) dacă vei cerceta toate acestea și te vei întreba: Care este răsplata de la Judecător pentru fiecare din acestea?, gândindu-le pe toate, adu-ți aminte că judecățile lui Dumnezeu sunt adânc și pentru că sunt închise în vistieriile cele dumnezeiești nu pot fi înțelese de oricine, la întâmplare.” 

Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, Cartea a VIII-a, capitolul I, în Părinți și Scriitori Bisericești (1998), vol. 75, p. 318

„Didim, (cel Orb [†cca 398] - n.n.), cel mai mare învățat al contem­plației, zice: (...) expli­cația pro­viden­ței, însă, o vei găsi în felurile în care ești ridicat de la răutate și ignoranță la virtuți și la culmea științei.”

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, Omilia la Psalmul XXXII, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1986), vol. 17, p. 253

„Adu-ți aminte că judecățile lui Dumnezeu sunt adânci; și pentru că sunt închise în vistieriile cele dumnezeiești, nu pot fi înțelese de oricine.”

Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhov­nicești, omilia XII, 11, în Pă­rinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, pp. 145-146

„Ai putut să-ți cunoști sufletul, de când te-ai născut și până acum? (Dacă da), atunci spune-mi ce gânduri ți-au încolțit în minte, de dimineața până seara! Spune-mi gândurile tale din cursul a trei zile. Desigur, nu poți acest lucru. Iar dacă gândurile sufletului tău nu le poți cuprinde, cum vei putea cuprinde cugetele și gândirea lui Dumnezeu?”

(Cuvânt patristic, Pr. Narcis Stupcanu)