Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Înainte-prăznuirea scoaterii Sfintei Cruci; Sf. și Dreptul Evdochim; Sf. și Dreptul Iosif din Arimateea (Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului)
Sfântul și Dreptul Evdochim era din Capadocia și a trăit în timpul împăratului Teofil (829-842), care a luptat împotriva cinstirii sfintelor icoane. Încă de mic, Sfântul Evdochim i-a ajutat pe săraci, s-a îngrijit de văduve și orfani, i-a ajutat pe toți cei aflați în suferință și i-a mângâiat pe cei îndurerați. Datorită vieții și faptelor sale, s-a învrednicit de multă cinste din partea împăratului Teofil, care l-a făcut dregător al oștilor împărătești în Capadocia. A trăit puțin, plecând în pace la Domnul încă de tânăr. Fiind îngropat în Capadocia, moaștele sale au fost mutate în Constantinopol. (Diac. George Aniculoaie)
