Aceşti 10 sfinţi au pătimit pentru credinţa în Hristos-Domnul în insula Creta, în vremea împărăţiei lui Deciu (251-253). Nu erau toţi din acelaşi loc, ci din mai multe părţi ale
Soborul Sf. 70 de Apostoli; Sf. Cuv. Teoctist; Sf. Cuv. Apolinaria (Harţi. Zi aliturgică)
Aceşti 70 de Apostoli au fost aleşi de Domnul şi trimişi câte doi, înaintea Sa, în toate cetăţile şi locurile unde avea să meargă El, zicându-le: „Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini; rugaţi deci pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său” (Luca 10, 2). În capitolul al 10-lea din Evanghelia sa, Sfântul Luca istoriseşte cum au fost trimişi Apostolii să vestească pe Hristos, ca nişte înaintemergători ai dreptei credinţe, fiind el însuşi unul dintre aceşti 70 de ucenici ai Domnului. Numele lor se află păstrate în Mineiul pe ianuarie, la ziua a patra. Astăzi pomenim şi pe Sfânta Cuvioasă Apolinaria (†470). De tânără a dorit fecioria şi se ruga lui Dumnezeu să rămână fecioară până la moarte. Luând slugi, slujnice, aur şi argint, a plecat la Ierusalim, unde, după ce s-a închinat la Locurile Sfinte, i-a eliberat pe robi şi a împărţit toate averile ei săracilor. Apoi, a plecat la Alexandria, unde s-a nevoit mulţi ani, după care a intrat într-un schit, spunând că este famen şi că se numeşte Dorotei. Aici, Cuvioasa Apolinaria a vindecat-o pe sora ei, care era demonizată. După o vreme, sora sa părea că este însărcinată, iar tatăl ei, Antemie, socotind că a rămas grea de la Dorotei, a trimis îndată călăreţi şi l-au adus înaintea sa. Atunci sfânta, arătând că este fiica lui Antemie, i-a făcut pe toţi să se minuneze şi să se înfricoşeze. După ce a trecut la cereştile locaşuri, s-a cunoscut de către monahi că este femeie, de care lucru toţi s-au înspăimântat şi s-au îndemnat să mulţumească Domnului.