Biserica ocrotită de Sfânta Vineri cea Nouă

Una dintre bisericile bucureştene închinate Sfintei Cuvioase Parascheva, cu o istorie foarte zbuciumată, zidită de trei ori în apropierea Gării de Nord, cu o arhitectură demnă de marile catedrale europene, se află pe bulevardul Nicolae Titulescu, lângă staţia de metrou Basarab. Noul pod suspendat din această zonă, care trece prin faţa bisericii, i-a ştirbit puţin vederea, însă oamenii care sunt în căutare de frumos o pot vedea şi pot cinsti acolo o părticică din moaştele Sfintei Parascheva cea Nouă.

Biserica „Sfânta Vineri Nouă”, numită aşa nu pentru că ar fi fost făcută în urma altui sfânt locaş cu acelaşi nume, ci pentru că aşa era numită în vechime Sfânta Cuvioasă Parascheva, îşi are începuturile la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind construită la 1854 pentru prima dată, din fondurile negustorului Nicolae Eftimiu, în uliţa Târgoviştei, actualmente strada Griviţei. Iniţial, biserica a mai avut două hramuri, pe lângă cel principal: „Sfântul Mare Mucenic Haralambie” şi „Sfântul Ierarh Nicolae”. Refăcută şi restaurată de-a lungul a 77 de ani, biserica a fost demolată în anul 1931, pentru a da locul Gării de Nord, care îşi cunoştea în acea perioadă epoca de glorie. Statul a oferit în schimbul exproprierii un alt teren, aflat în apropiere, unde a fost construită o capelă, biserica urmând a fi zidită mai târziu. Capela va fi distrusă în bombardamentele din 1944. Pe terenul cumpărat în 1937, în strada Nicolae Titulescu, acolo unde se află astăzi, a fost zidită, dar abia după război, Biserica „Sfânta Vineri Nouă”.

Proiectul bisericii, inspirat din arhitectura Catedralei „Sfânta Sofia” din Constantinopol şi a Mănăstirii Argeşului, zidită în timpul lui Neagoe Basarab, a fost realizat de arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet. Între anii 1950 și 1953, locaşul a fost pictat în tehnica fresco de pictorii bisericeşti Ştefan Constantinescu, Gheorghe Popescu, Nicolae Stoica și Eugen Profeta. Planul bisericii, dezvoltat monumental pe o suprafaţă de 446 mp, este clasic muntenesc, treflat cu trei abside şi cu un pronaos prelungit. Pridvorul a fost evitat pentru a se da monumentului o intrare caracteristică legată de motivul predominant şi principal al marii arcade din faţada ce cuprinde icoana hramului realizată din mozaic. Cupola centrală este impresionantă. Are o înălţime de 42 de metri şi este susţinută de patru arcuri asemănătoare celor din bisericile moldoveneşti, zidite pe vremea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Pictura bisericii, care însumează peste 2.000 de chipuri în 1.600 metri pătraţi, a fost restaurată în anul 1987 de o echipă sub conducerea părintelui arhimandrit Sofian Boghiu.

În anul 1992, biserica a fost împodobită cu o catapeteasmă din lemn de stejar, sculptură realizată de meşteri populari moldoveni sub conducerea domnilor Constantin şi Ioan Foşalău. Au fost păstrate icoanele catapetesmei de la biserica veche din uliţa Târgoviştei, realizate în şcoala pictorului Gheorghe Tattarescu.

În 2004 au fost construite la intrare două încăperi pentru aprinderea lumânărilor, pictate de asemenea în tehnica fresco, în acelaşi stil cu pictura din toată biserica.

Sfântul locaş păstrează o raclă cu părticele de moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae, ale Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfinţilor Mucenici din Rait şi Sinai, primite în dar de la Biserica „Mihai Vodă” din București. Racla este scoasă în faţa bisericii cu ocazia hramului, când credincioşii vin să aducă cinstea şi dragostea lor Cuvioasei Parascheva.

Misiune printre tineri şi filantropie pentru nevoiaşi

Actualmente, la Biserica „Sfânta Vineri Nouă” paroh este părintele consilier patriarhal Michael Tiţa, iar preoţi coslujitori sunt pr. Valentin Fotescu şi pr. Ciprian Mateş. Parohia are grijă de tinerii care îi calcă pragul, invitându-i atât la catehezele săptămânale, cât şi la cântarea corală. Ani la rând, tinerii enoriaşi, teologi sau studenţi la alte facultăţi, au scos o foaie parohială intitulată „Cununa credinţei”. Tot tinerii enoriaşi au fost cei care au avut concerte de colinde cu corul format la biserică în multe oraşe europene. Mulţi ani la rând, încă din perioada imediată de după 1989, parohia a format grupuri de tineri care să meargă la comunitatea ecumenică Taizé din Franţa. Parteneriatele încheiate cu Colegiul Naţional „Ion Neculce”, Şcoala Gimnazială „Nicolae Titulescu” şi cu Grădiniţa 206 ajută la catehizarea şi apropierea de Biserică a copiilor şi adolescenţilor din cuprinsul parohiei. Preoţii bisericii merg periodic în şcoli şi în grădiniţe, având întâlniri cu copiii şi invitându-i la biserică pentru spovedanie şi împărtăşanie. Comunitatea credincioşilor sprijină trei familii monoparentale, cu câte doi sau trei copii în îngrijire. Pe lângă aceasta, periodic, parohia ajută persoanele nevoiaşe cu pachete alimentare sau cu rechizite, la începutul anului şcolar.

Pregătiri de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva

Cu ocazia hramului, ca în fiecare an, şi anul acesta Parohia „Sfânta Vineri Nouă” din Capitală face pregătiri pentru primirea pelerinilor care vor veni să cinstească moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Părintele paroh Michael Tiţa ne-a declarat că racla cu moaştele Sfintei Parascheva va fi scoasă în faţa bisericii în după-amiaza zilei de azi, 13 octombrie 2015, unde va sta până mâine, când se vor fi închinat ultimii pelerini, cu excepţia nopţii, când vor fi aşezate în biserică. Tot astăzi, la ora 18:00, în biserică vor fi săvârşite Vecernia, Litia şi Acatistul Sfintei Parascheva, iar mâine dimineaţă se va face, după tradiţie, agheasmă care se va împărţi credincioşilor, urmată de slujba Utreniei şi a Dumnezeieştii Liturghii. Pentru pelerinii care vor veni în data de 14 octombrie la hram, parohia a pregătit aproximativ 1.000 de pachete cu hrană de post, hramul fiind anul acesta în zi de miercuri. Pentru buna desfăşurare a hramului şi rânduiala pelerinilor, parohia a solicitat sprijinul Jandarmeriei.