Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, s-a aflat la finalul săptămânii trecute în vizită pastorală în centrul Regatului Norvegiei. În prima sâmbătă din Postul Mare, a Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, 8 martie, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie cu pomenirea celor adormiți în parohia românească din orașul norvegian Ålesund, bucurându-se atât de prezența la slujbă a enoriașilor români, cât și a tinerilor norvegieni convertiți la Ortodoxie sau catehumeni. La finalul Liturghiei, Preasfințitul Părinte Macarie le-a oferit daruri atât copiilor de la școala parohială, coordonați de preotul Marius-Cristian Alexe și de prezbitera Nicoleta Alexe, cât și membrilor Centrului de Tineret „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”.
În aceeași zi, Preasfinția Sa a susținut o cateheză în care a evidențiat faptul că, în Biserica primară, perioada Postului Mare reprezenta și un timp de pregătire a catehumenilor în vederea primirii Botezului în noaptea Sfintei Învieri a Domnului. Unul dintre tinerii catehumeni, Andreas, în vârstă de 22 ani, a mărturisit cu acest prilej: „Provin din Columbia și am fost adoptat de mic de o familie norvegiană fără să fi fost crescut în credință. Mă pregătesc acum intens pentru Taina Sfântului Botez și Îl rog pe Dumnezeu să mă învrednicească să o primesc la slujba Învierii Domnului”.
În perioada anterioară, ierarhul i-a catehizat pe tinerii catehumeni danezi din orașul Odense, aflat pe Insula Funen, informează Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord.
În zilele de 8 și 9 martie a avut loc prima vizită pastorală în Islanda a Preasfințitului Părinte Nectarie, Episcopul ortodox român al Irlandei și Islandei. Vizita a fost organizată de Parohia ortodoxă românească din Reykjavik, capitala acestei țări, în colaborare cu Asociația „România Nordică”, cea mai reprezentativă organizație a românilor din insulă.
Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, a săvârșit duminică, 9 martie, Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală „Intrarea Maicii Domnului în biserică” din Madrid, avându-i alături pe preoții și diaconii catedralei.
Primul popas duminical din Postul Sfintelor Paşti, 9 martie, a fost prilej de bucurie duhovnicească pentru credincioşii ortodocşi români din Statele Unite ale Americii. Pictura Catedralei Mitropolitane românești din oraşul Chicago a fost sfinţită de un sobor de ierarhi, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi.
În Duminica întâi din Postul Mare, 9 martie, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, înconjurat de un sobor de clerici, a săvârșit Sfânta Liturghie la Centrul eparhial de lângă Roma.
Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12 În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de
Umanismul, așa cum ni‑l prezintă istoria ultimelor secole, a pus în centrul atenției omul, uitând de raportarea lui la Creator. Însă „emanciparea” realizată nu a condus la împlinirea omului, la fericirea
Fraților, prin credință, Moise, când s-a făcut mare, n-a voit să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceața cea trecătoare a
Acest mare arhiereu, Sfântul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, a fost izgonit din scaunul său pentru cinstirea sfintelor icoane, în insula Proconez, de către împăratul Leon Armeanul (814-820). Şi vieţuind
Calist Patriarhul, Capete despre rugăciune, 1-8, în Filocalia (2002), vol. 8, pp. 215-218 „De voiești să afli adevărul, urmează pilda cântărețului la chitară. Căci acela și-apleacă capul în jos și,
Ne-am obișnuit cu comemorările din fiecare an ale Bisericii noastre ortodoxe, care marchează atât momente istorice, cât și liturgice, dogmatice sau spirituale, încercând să trezească conștiința credincioșilor spre o viață activă și unitară din perspectiva mesajului pe care îl transmite.
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
