Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Biserica „Sfântul Dimitrie“ din Leu, în cursul istoriei

Biserica „Sfântul Dimitrie“ din Leu, în cursul istoriei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 21 August 2014

Între locaşurile de închinare monument-istoric din Arhiepiscopia Craiovei se numără şi Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ din Parohia Leu III, judeţul Dolj. A fost zidită între anii 1869 şi 1872 pe dealul Golani. În apropierea ei funcţiona o altă ctitorie mai veche care, datorită poziţiei retrase, era numită de săteni „biserica ascunsă“ sau „biserica din crâng“.

Aşezată în partea de nord a comunei doljene Leu, în Protoieria Craiova Sud, biserica închinată „Sfântului Mare Mucenic Dimitrie“ a împletit cu folos de-a lungul vremii încercările şi bucuriile credincioşilor, purtându-le de fiecare dată rugăciunile înaintea Tronului Ceresc. A fost ridicată în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin strădania şi bunăvoinţa credincioşilor, sprijiniţi de cei mai înstăriţi oameni din comună. Pe locul în care astăzi sălăşluieşte, la aproximativ 200 de metri distanţă spre vale, funcţiona o biserică mai veche. De la aceasta a moştenit denumirea populară de „biserica ascunsă“ sau „biserica din crâng“, dat fiind faptul că de jur împrejur, zona fiind mai puţin locuibilă, sfântul locaş era înconjurat de multă vegetaţie. Tradiţia mai spune că locul ar fi fost ales pentru a feri biserica de „prădăciunile turcilor“. Din biserica veche se mai păstrează astăzi doar nişte „ziduri înecate de ape“ (cf. Sinodiconului).

Dorinţa credincioşilor din localitate a fost principalul resort în activitatea de zidire a sfântului locaş. În sinodiconul bisericii sunt menţionate familiile enoriaşilor care s-au implicat cel mai mult în finalizarea proiectului: Mazilu, Crângar, Mareş, Brângă, Tănasie, Florescu, Mustaţă, Năditu, Vlădescu, Onel, Stăicuş, Alexie şi nu în ultimul rând familia preotului paroh Ion Băluţă.

Însoţirea cu timpul şi-a lăsat, de asemenea, amprenta aici, la Biserica Sfântului Dimitrie din Leu. Prima restaurare a fost finalizată la anul 1922, sfântul locaş fiind resfinţit de Episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului. Întregul proces de refacere a sfântului locaş a păstrat forma iniţială de corabie, catapeteasma de zid şi pridvorul alipit de corpul bisericii şi susţinut de patru stâlpi din cărămidă, turla acoperită cu tablă care a servit pe post de clopotniţă până în anul 1932. Pictura, realizată în ulei, a fost spălată din nou în anul 1953. Din nefericire, astăzi, este acoperită de un strat gros de fum, care s-a depus în decursul timpului aproape în întreaga biserică. După cutremurul din 1977, sfântul locaş a suferit grave avarii la nivelul structurii de rezistenţă. Din acest motiv, întregul ansamblu a fost întărit cu centură de fier, retencuit şi aranjat.

Dintru început şi până astăzi, la Altarul Bisericii „Sfântul Dimitrie“ din Leu au slujit nouă preoţi, trecuţi cu numele în sinodiconul sfântului locaş: pr. Ion Băluţă, pr. Radu Popa (1922-1968), pr. Andrei Ion (1968-1969), pr. Nicolae Păunescu (1969-1972), pr. Constantin Tuţă (1972-1973), pr. Mihail Dincă (1973-1982), pr. Aurel Enache (1982-1984) şi pr. Marian Mitrache (1984 până în prezent).

Astăzi, prin strădania preotului Marian Mitrache, a fost reamenajată curtea parohială, s-a ridicat o nouă clopotniţă şi urmează să înceapă lucrările de restaurare la noul locaş atât pe exterior, cât şi la interior. Sprijinul vine şi acum din partea credincioşilor, oameni cu frică de Dumnezeu, păstrători ai tradiţiilor creştine de odinioară. „Această biserică poartă cu sine întreaga tradiţie a credincioşilor noştri. Au moştenit-o aici de generaţii şi le este dragă pentru că într-însa şi-au botezat copiii, şi-au cununat feciorii şi tot aici i-au prohodit pe cei trecuţi la Domnul. Datoria noastră este prin urmare aceea de a duce mai departe cu vrednicie ceea ce înaintaşii noştri ne-au lăsat şi de a-L lăuda pe Dumnezeu pentru tot lucrul bun şi toată darea pe care ne-o împărtăşeşte prin a Sa milostivire“, a spus părintele Mitrache.