Teatrul Bulandra s-a înfiinţat în 1947, numindu-se iniţial „Teatrul Municipal“. Astăzi se împlinesc 38 de ani de la moartea marei actriţe Lucia Sturdza Bulandra, soţia actorului şi profesorului de dramaturgie Tony Bulandra, care a fost primul director al teatrului. Personalitatea sa marcantă, talentul actoricesc, precum şi dezvoltarea armonioasă pe care a avut-o teatrul sub conducerea ei timp de paisprezece ani a făcut ca „Teatrul Municipal“ să preia numele actriţei. După ce un timp s-a numit „Teatrul Lucia Sturdza Bulandra“, în prezent denumirea este, simplu, „Teatrul Bulandra“, memoria primului director al teatrului fiind purtată mai departe.
Teatru de elită
După perioada de începtut, odată cu sosirea lui Liviu Ciulei la Bulandra, în anul 1972, teatrul cunoaşte o perioadă de emancipare artistică şi de resincronizare la spiritul de avangardă al artelor, după cum ne arată www.bulandra.ro.
Este perioada marilor spectacole, realizate de Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie, perioadă în care Bulandra devine teatru de elită. Amintim că Liviu Ciulei a debutat ca regizor pe scena Teatrului Bulandra, în 1957, opt ani mai târziu câştigând Premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, cu filmul Pădurea Spânzuraţilor.
Anii â70 şi â80 continuă seria spectacolelor importante, create de Alexandru Tocilescu, Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu şi Valeriu Moisescu, iar anii â90 debutează la Bulandra cu succesul turneului în Marea Britanie, unde s-a jucat „Hamlet“ în regia lui Alexandru Tocilescu, aflăm din aceeaşi sursă.
Primul teatru românesc membru al Uniunii Teatrale din Europa
În 1991, la iniţiativa regizorului Elie Malka, „Bulandra“ devine membru al Uniunii Teatrelor din Europa (UTE), cel mai important for teatral continental fondat de Giorgio Strehler. Obiectivul UTE este de a contribui la construcţia Uniunii Europene prin cultură şi teatru, de a dezvolta acţiuni culturale comune care să depăşească barierele lingvistice în favoarea unui teatru artistic, considerat instrumentul ce uneşte cultura şi duce la fraternitatea între popoare. Uniunea încurajează producţiile şi coproducţiile, schimburile de experienţă între teatre, respectând identitatea şi tradiţiile culturale ale fiecăruia. Cultura românească se poate mândri pe bună dreptate de apartenenţa la Uniunea Teatrului Bulandra şi pentru faptul că stă alături de renumite companii teatrale precum: Odéon Théâtre de lâEurope, Piccolo Teatro di Milano, Teatre Lliure de Barcelona etc. Din anul 2008, s-a alăturat Uniunii şi Teatrul Maghiar din Cluj. Actualul director al Teatrului Bulandra, Alexandru Darie, exercită şi funcţia de preşedinte al UTE, încă din anul 2007. La realegerea sa, în aprilie 2008, regizorul român a declarat: „Voi implementa o nouă direcţie de dezvoltare a Uniunii. Vom demara noi proiecte, care vor duce la o mai mare dezvoltare a activităţii teatrelor din Uniune, implicit, a Teatrului Bulandra, care, oricum, la ora actuală, îşi joacă toate spectacolele cu casa închisă“. Într-adevăr, succesul Teatrului Bulandra se reflectă atât în aprecierea publicului, cât şi în cea a forurilor de specialitate, prin acordarea a numeroase premii atât naţionale, cât şi internaţionale.
Spectacole de mare anvergură şi actori celebri
Potrivit paginii web a instituţiei de cultură, încă din anii ’90, Teatrul Bulandra cunoaşte o perioadă fastă, montându-se spectacole de mare anvergură, pe care publicul le-a receptat ca adevărate capodopere: Visul unei nopţi de vară, Deşteptarea primăverii în regia lui Liviu Ciulei (1991), Teatrul comic în regia lui Silviu Purcărete (1992), Mephisto (1993), Poveste de iarnă (1994), Trei surori, Julius Caesar (1995) în regia lui Alexandru Darie, Antigona (1993) în regia lui Alexandru Tocilescu, Woyzeck (1995) în regia lui Tompa Gábor, Caligula (1996) în regia lui Mihai Măniuţiu, Şase personaje în căutarea unui autor (1995), Copilul îngropat (1996) în regia Cătălinei Buzoianu, Hamlet în regia lui Liviu Ciulei (2000), Unchiul Vanea (2001) şi Căsătoria (2003) în regia lui Yuriy Kordonskiy, Anatomie. Titus. Căderea Romei (2003) în regia lui Alexandru Darie, Oblomov (2003) în regia lui Alexandru Tocilescu etc. De asemenea, de la începuturile Teatrului Bulandra şi până astăzi, publicul spectator s-a bucurat de prezenţa unora dintre cei mai mari actori români, cum ar fi: Ion Besoiu, Marius Capotă, Toma Caragiu, Mihai Constantin, Dana Dogaru, Petre Lupu, Horaţiu Mălăiele, Mariana Mihuţ, Virgil Ogăşanu, Adrian Pintea, Florin Pitiş, Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu ş.a.
Bulandra, peste hotare
Din 1991, Bulandra a participat în fiecare an la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa în Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Grecia, Suedia Rusia etc. Prezenţa Bulandrei pe scenele lumii a devenit o constantă. Astfel, spectacolul Julius Caesar a fost invitat de Teatrul Globe din Japonia în 1994, iar un an mai târziu a participat la Festivalul Artelor din Costa Rica şi la Festivalul Iberoamerican din Columbia; în 1997, Marsilia a găzduit timp de o lună patru producţii ale teatrului: Patul lui Procust, Şase personaje în căutarea unui autor, Woyzeck şi Copilul îngropat. Şi lista ar trebui să continue, fiindcă, realmente, Bulandra şi-a prezentat spectacolele pe toate continentele, realizând turnee în Egipt, Spania, Grecia, Malta, Elveţia, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Mexic etc.
Repertoriul curent
Teatrul Bulandra deţine două săli de spectacole, Sala Izvor, în zona Parcului Izvor, şi Sala Toma Caragiu, lângă Grădina Icoanei. Amândouă sălile au fost renovate şi modernizate, astfel încât ele se pot încadra între cele mai frumoase săli de teatru din Bucureşti. Stagiunea 2009-2010, ce îşi deschide porţile în curând, va prezenta atât piese mai vechi, cât şi altele mai noi. Dintre acestea amintim: Moartea unui comis voiajor, cu Victor Rebengiuc, Mamouret, cu Tamara Buciuceanu, Henric al IV-lea, cu Marcel Iureş, Tatăl, cu Virgil Ogăşanu, Unchiul Vanea, cu Horaţiu Mălăele, Oblomov, cu Mihai Constantin. O altă piesă pe care trebuie să o menţionăm este Cafeneaua, în regia lui Horaţiu Mălăele. Aflându-se în repertoriul spectacolelor din anul 1997 până în prezent, Cafeneaua este cel mai longeviv spectacol al Teatrului Bulandra de astăzi. În cadrul Zilelor Bucureştilor, festival desfăşurat în Bucureşti, între 12-20 septembrie, Teatrul Bulandra joacă spectacolul Richard al III-lea se interzice, la Sala Toma Caragiu.
38 de ani de la moartea actriţei Lucia Sturdza Bulandra
După 68 de ani închinaţi teatrului românesc, actriţa născută dintr-o familie veche şi nobilă a părăsit scena teatrului pentru ultima oară, pe data de 19 septembrie 1961. Născută şi crescută la Iaşi în 1873, studiază la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti şi, deoarece nu găseşte nici un post de angajare în învăţământ, tânăra „prinţesă“ se decide să se îndrepte spre teatru. Astfel, îşi va face debutul în viaţa spectacolului la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde directorul de pe atunci văzuse în ea talentul unei mari actriţe. Cu timpul, a reuşit să înnobileze teatrul românesc printr-o muncă necondiţionată şi cu un talent impunător, interpretând roluri de neuitat, precum Regina Margot, Anna Karenina sau Maria Stuart. A jucat şi în primul film românesc artistic, Amor fatal, în 1911. Timp de 30 de ani a fost profesoară de dramaturgie la Conservatorul de Artă dramatică din Bucureşti. Menirea pedagogică şi dragostea pentru teatru a Luciei Sturza Bulandra a format generaţii întregi de actori, dintre care amintim pe Radu Beligan şi Victor Rebengiuc. Memoria acestei mari actriţe de concepţie şi de ţinută intelectuală, protagonistă a dramaturgiei româneşti timp de mult decenii, este reactualizată astăzi de urmaşii ei pe care i-a format pentru dezvoltarea teatrului românesc modern. Teatrul pe care l-a condus timp de 14 ani îi poartă astăzi numele.
