Ce sunt colindele, ce origine, ce vechime și ce răspândire au? Colindul e un „gen de cântec ritual străvechi cu funcție de urare, de felicitare, practicat în timpul sărbătorilor de iarnă (24 decembrie - 6 ian
Dimitrie, ostaşul şi martirul lui Hristos
▲ Sfântul Dimitrie, cunoscut ca Izvorâtorul de mir, a fost militar în armata romană a împăratului Diocleţian ▲ Pentru credinţa sa în Dumnezeu, el a primit moartea martirică ▲ Mormântul şi moaştele sale au făcut, de-a lungul secolelor, multe minuni ▲ Biserica sfântului din Tesalonic adăposteşte moaştele sale şi stă drept mărturie pentru popularitatea sfântului ▲
Despre Sfântul Dimitrie, tradiţia bisericească ne oferă multe informaţii, multe dintre ele neconfirmate de istorici. Acest lucru, însă, nu i-a piedicat pe creştini să-l îndrăgească pe sfântul martir. Acesta s-a născut în Tesalonic, în jurul anului 260. Familia sa, de rang nobil, l-a educat creştineşte şi i-a insuflat virtuţi pe care puţini tineri din acea vreme le aveau: smerenie, dreptate, curaj şi credinţă în Dumnezeu. Îmbrăţişând cariera militară, Dimitrie a ajuns ofiţer în armata împăratului Diocleţian (284-305), care îl numise cezar pentru partea de est a imperiului pe crudul şi tiranul Maximian. În urma unei victorii, Maximian a poruncit ca toţi ofiţerii să jertfească zeilor păgâni, pentru a cinsti reuşita armată. Refuzul lui Dimitrie de a face acest gest contrar poruncilor creştine l-a înfuriat pe Maximian, care l-a întemniţat pe tânărul ofiţer creştin. Mijlocitor pentru Nestor În perioada în care a stat întemniţat, Dimitrie nu a cotenit rugăciunile către Dumnezeu. Creştinii, chiar dacă erau persecutaţi din ordinul împăratului, îl vizitau pe Dimitrie şi îi ascultau învăţăturile şi îndemnurile. Vestea că un militar întemniţat vorbea foarte frumos despre dumnezeul creştinilor s-a răspândit repede şi printre păgâni, mulţi dintre ei trecând la creştinism în urma cuvântărilor sfântului. Printre cei care îl vizitau era şi un tânăr creştin, pe nume Nestor. Acesta a cerut binecuvântare de la Dimitrie pentru a se lupta cu păgânul Lie, care ucise mulţi creştini şi păgâni în luptele din arenă, extrem de savurate de popor. Nimeni nu avea curaj să-l înfrunte pe acest crud şi sălbatic luptător. Dar Nestor, prin rugăciunile lui Dimitrie, care l-a însemnat cu Sfânta Cruce, l-a învins. Aflând acest lucru, Maximian a poruncit ca Dimitrie să fie ucis. Înainte de a primi martiriul, se spune că un înger i s-a arătat sfântului şi i-a zis: „Pacea să fie cu tine, cel ce suferi pentru Hristos! Fii curajos şi puternic!“. Acest lucru s-a întâmplat la 26 octombrie 296, când Dimitrie avea 36 de ani. A doua zi, creştinii l-au înmormântat, acest eveniment sărbătorindu-se pe 27 octombrie în unele părţi ale lumii. Un sfânt cu multe minuni În apropierea locului unde Sfântul Dimitrie a primit martiriul şi a fost înmormântat, fusese odinioară o baie publică construită de romani; aici creştinii au construit, câţiva ani mai târziu, o mică biserică. Mormântul sfântului a început să facă minuni şi să izvorască mir. Mulţi creştini au fost vindecaţi de boli prin atingerea de acest mormânt. Chiar Leontie eparhul, cel care a zidit biserica mare a sfântului, a fost vindecat de o boală rară. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Marian, guvernatorul ilirilor. Tot din tradiţie aflăm că un episcop din Africa a fost salvat de la moarte de Sfântul Dimitrie. Ca mulţumire, episcopul a început să construiască o biserică închinată sfântului în Africa. Se spune că Sfântul Dimitrie i s-a arătat în vis şi i-a poruncit să meargă în port pentru a primi o corabie cu materiale de construcţie. Episcopul a fost mirat văzând minunea şi a terminat biserica. De asemenea, Tesalonicul a fost scăpat de multe ori de invaziile barbarilor prin mijlocirea Sfântului Dimitrie. El este socotit până astăzi ocrotitorul Tesalonicului şi al Siberiei. ▲ Sfântul care izvorăşte mir Puţini sfinţi au primit de la Dumnezeu darul ca moaştele lor să izvorască mir. Tradiţia ne spune că această minune s-a întâmplat încă din primii ani de după martiriul său, vestea făcând înconjurul lumii. Se spune că un mare ascet, care trăia în Muntele lui Solomon, nu a crezut că un martir ca Dimitrie ar putea face minuni, gândindu-se că sunt martiri mult mai mari decât Dimitrie care nu au fost cinstiţi de Dumnezeu cu aceste daruri. Într-o noapte, ascetul a visat că era în Tesalonic, în biserica de pe mormântul sfântului. Cerând cheia de la mormânt, a intrat şi a sărutat moaştele sfântului. În acel moment, a izvorât atâta mir, încât ascetul şi cei din încăpere, se înecau. Au început să strige: „Sfinte Dimitrie, ajută-ne!“. Atunci li s-a arătat sfântul şi i-a salvat. Tradiţia bisericească mai păstrează şi alte relatări despre minunile sfântului. Se spune că un tânăr, care era responsabil pentru întreţinerea candelelor de la mormântul lui Dimitrie, a furat, în câteva rânduri, aceste obiecte de cult. În cele din urmă, i s-a arătat sfântul şi l-a certat pentru gestul său. ▲ Casa Sfântului Dimitrie din Tesalonic Pe locul bisericuţei din secolul al IV-lea, construită pe mormântul sfântului, un secol mai târziu eparhul Leontie a zidit actuala biserică, unde se află şi moaştele Sfântului Dimitrie. Este cel mai important monument al Tesalonicului şi destinaţia pelerinilor care doresc să se închine moaştelor sfântului martir. În 1917, un incediu a distrus parţial biserica, dar ea a fost refăcută imediat. Moaştele Sfântului Dimitrie se află în încăperea principală, păstrându-se şi cripta unde au stat iniţial. Se păstrează, de asemenea, şi fragmente din pictura şi mozaicul ce împodobeau lăcaşul înainte de 1917. S-au mai descoperit şi ruinele primei biserici, precum şi pânze cu sângele sfântului de la martiriul său. Biserica are ataşată în partea de sud-est o capelă a Sfântului Eutimie.