Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Din activitatea părintelui Ilie Lăcătușu în Transnistria

Din activitatea părintelui Ilie Lăcătușu în Transnistria

Galerie foto (5) Galerie foto (5) Documentar
Un articol de: Pr. Dorin-Demostene Iancu - 12 August 2024

Părintele Ilie Lăcătușu a activat în Transnistria, în Parohia Șerșe­nița, în perioada 1 noiembrie 1942 - 27 martie 1943. La 29 ianuarie 1943, el a trimis un raport de activitate protoiereului St. Filimon. Acesta din urmă consemna în urma raportului: „Pentru modul cum a înțeles Părintele Ilie Lăcătușu de la Parohia Șerșenița să lucreze în ogorul misionar transnistrean, îl apreciem cu nota foarte bine”.

Cu privire la activitatea sa, părintele Lăcă­tușu menționa:

 Am acordat întreaga atențiune predării învățământului religios- moral, civic. De aceea, cu regularitate m-am prezentat la cele două școli, unde cu tot dragul am predat materia prevăzută de lege și am obișnuit copiii cu cântarea bisericească.

În vizitele parohiale ce am făcut, pe lângă sfaturile calde date din belșug după împrejurări, am distribuit credincioșilor iconițe, cru­ciulițe, broșuri, precum și prețioasa revistă «Lumina creștină» și frumoasele calendare, trimise de Sf. Mitropolie a Olteniei.

Am sfătuit în tot locul pe enoriași și gospodine să contribuie cu toată larga înțelegere la confecționarea obiectelor necesare în timpul iernii ostașilor noștri dezrobitori, luptători și azi pe front. S-au dovedit în­țe­legători, dăruindu-ne daruri, pe care le-am prezentat forurilor superioare.

Pentru cei săraci, la îndemnurile noastre, cele patru obști au dat lemne pentru încălzit și alimente, iar tot în cadrul căminului cultural, după Crăciun, a luat ființă câte o cantină școlară la școlile din localitate, servindu-se câte o masă de prânz la 10 copii orfani.

M-am arătat destul de binevoitor față de părinții și soțiile acelora care au luptat în armatele duș­mane, iar astăzi sunt prizonieri în lagăre, cărora la cerere le-am scris cuviincioase plângeri, precum și scrisori în graiul românesc. În comun acord cu autoritățile comunale, după prealabile cercetări și dobândirea de informa­țiuni precise asupra purtării acelora sub regimul bolșevic, pentru cei cu merit am dat referate favorabile spre a fi eliberați din lagăre și a se reîntoarce în căminurile lor (s.n.).

Grija deosebită s-a purtat pentru Troița Eroilor, precum și de mormintele și crucea celor căzuți pe câmpul de onoare pe teritoriul acestei parohii, a căror memorie a fost cinstită pomenindu-i la slujbe.

Găsind biserica fără geamuri la turle, am procurat materialul necesar pe care l-am aranjat la locul său cu gust, așa că în biserică gerul nu mai pătrunde și nici nu visco­lește. În interiorul bisericii s-au așe­zat icoane, cruci și sfeșnice. Cură­țenia a fost riguros observată. Fondurile parohiale au fost mărite și cinstit administrate. Consiliul parohial a ținut ședințele regulamentare, fiind consultat asupra bunului mers în administrația bisericii1.

Cu concursul autorităților locale, cu ocazia vizitei de la Bobotează, am întocmit statistica generală a parohiei, care rămâne ca o lucrare de mare importanță pentru parohie.

Am luat parte la sfințiri de biserici la Ghiderim și Haraba. De la 1 ianuarie 1943, am suplinit și Parohia Grabova, oficiind servicii religioase și îngrijindu-mă de cură­țenia și buna rânduială din această casă de rugăciune2.

Raportul părintelui Ilie Lăcătușu arată, pe lângă preocuparea pentru cei tineri și cei nevoiași, și faptul că nu a fost nepăsător față de cei aflați în suferință, față de cei aflați în lagăre, reliefând în acest fel o realitate diferită de aceea prezentată în spațiul public de unele insti­tuții și persoane, după anunțul canonizării sale de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

Note:

1 Mitropolia Olteniei în opera misionară din Transnistria, Craiova, Tipografia Sfintei Mitropolii, 1943, p. 155.

2 Ibidem, p. 156.

 

Citeşte mai multe despre:   Părintele Ilie Lăcătușu