În urmă cu 160 de ani, la 25 octombrie 1866, pe una dintre înălțimile stațiunii Baden-Baden din Germania era sfințită Capela Sturdza, o remarcabilă ctitorie ortodoxă ridicată de fostul domnitor al Moldovei,
23 Oct, 2026
Monahi români la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos
În împrejurimile Vatopedului, la Schitul Kalamitsi, a viețuit Sfântul Grigorie Dascălul. Sfântul Gheorghe de la Cernica, înainte de a-l întâlni pe Sfântul Paisie Velicikovski în Sfântul Munte, a viețuit și el la Vatoped, unde de altfel a devenit monah și ierodiacon. Sfântul Iosif de la Partoș era monah vatopedin când a fost ales Mitropolit al Timișoarei.
De Vatoped depind trei chilii (așezăminte) românești: Chilia „Sfântul Gheorghe”, unde a viețuit Cuviosul Dionisie Ignat; Chilia „Sfântul Ioan Botezătorul” (viețuitor de seamă în sec. XX starețul Ioan Guțu) și Chilia „Sfântul Ipatie” (tot în sec. XX, starețul Dometie Trihenea).
Istoria obștii de astăzi a Vatopedului începe în 1987, când 10 monahi (cărora în anul următor li se adaugă încă 10) vin de la Nea Skiti pentru a repopula mănăstirea (pe vremea aceea idioritmică, aproape complet părăsită și ruinată). Noua obște era îndrumată de monahul Iosif Vatopedinul, ucenic direct al Cuviosului Iosif Isihastul, care a trecut la Domnul în 2009. În 1990, mănăstirea redevine chinovie, de obște, după 500 de ani de regim idioritmic, de sine. Este instalat ca stareț părintele Efrem, ucenic al părintelui Iosif.
În Mănăstirea Vatoped viețuiesc astăzi monahi din 13 țări. Dintre ei, 13 părinți sunt români. (Monah Daniil Cotescu, Mănăstirea Vatoped)
.jpg)
