În fiecare an, la 25 Decembrie, cu prilejul slăvitului praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, Sfânta Biserică, prin intermediul rânduielilor, cântărilor liturgice, colindelor și cântecelor de stea
Primii din adunarea cereștilor puteri
Biserica Ortodoxă prăznuieşte mâine soborul sau adunarea tuturor cereștilor puteri, în fruntea cărora se află cei doi îngeri ai luminii dumnezeieşti, apărători ai credinţei şi vestitori ai voii lui Dumnezeu, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cele mai multe informații despre acești îngeri le avem în Sfânta Scriptură, unde sunt consemnate evenimente la care Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil au participat în mod direct. Biserica i-a cinstit de la început în mod special, mărturisind credinţa în sfinţii îngeri şi în ajutorul lor.
Dintre toţi îngerii lui Dumnezeu care sunt neștiuți la număr și care îndeplinesc tainic voia Lui, în istorie un rol deosebit îl au Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, care sunt cunoscuţi cu numele aproape de toate popoarele pământului. La noi ei mai sunt numiți „voievozi”, pentru că ei au o slujire mai mare în rândul cetelor îngerilor. Aceşti doi slujitori vrednici ai lui Dumnezeu au participat la toate momentele importante ale istoriei mântuirii, arătând că legătura şi comuniunea cu Dumnezeu se fac şi prin intermediul sfinţilor îngeri. De aceea se spune că cei care nu cinstesc pe sfinţii îngeri nu cinstesc nici puterea lui Dumnezeu care se manifestă prin ei, și nu dobândesc nici ajutorul lor. În pictura bisericească din secolele trecute s-a strecurat, datorită influenţelor occidentale, imaginea îngerilor pictaţi în formă de copil, bucălat, pe nori albi. Această imagine poate simboliza curățenia și nevinovăția lor, dar în spațiul răsăritean îngerii au caracteristici conturate după multele lor slujiri. În bisericile ortodoxe cine zugrăveşte chipul sfinţilor îngeri trebuie să o facă cu frică şi cu cutremur mare, gândindu-se la lucrările lor din istorie, dar şi la faptul că ei sunt apărătorii noştri împotriva diavolilor. Îngerii sunt ființe personale fără trupuri, deplin duhovniceşti sau spirituali, şi sunt reprezentaţi în pictura bizantină în mod simbolic după lucrarea pe care o are fiecare de îndeplinit. Îngerii sunt înfățișați cu aripi pentru a simboliza mobilitatea lor extraordinară, ei străbat spaţiul ca gândul, şi mai sunt pictaţi ca oşteni, cu sabie și armură, pentru că se războiesc cu duhurile necurate în văzduh, după cum mărturisesc mulţi părinţi ai Bisericii.
Îngerul dreptăţii şi împlinitorul legii lui Dumnezeu
Sfântul Arhanghel Mihail este îngerul dreptăţii şi împlinitorul legii lui Dumnezeu. În ebraică Mihail înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”. Numele lui este o mustrare pentru diavoli şi slujitorii lor, care au căzut din ceruri pentru că au vrut să fie ca Dumnezeu. Numele lui este un advertisment pentru cei care doresc să uzurpe locul lui Dumnezeu. Alte cuvinte ale Arhanghelului Mihail se regăsesc astăzi în Sfânta Liturghie, și anume formula: „Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte”. Această expresie a fost rostită după căderea lui Lucifer și a slujitorilor săi din ceruri, ca un îndemn pentru cetele puterilor de sus pentru a nu cădea în ispita mândriei și a lua aminte la păcatul neascultării și al nesupunerii.
În Sfânta Scriptură există cinci referințe care ne prezintă identitatea enigmatică a Arhanghelului Mihail, Marele Voievod: Daniel 10, 13: „Dar iată că Mihail, cel dintâi dintre îngerii păzitori, a venit în ajutorul meu”; Daniel 10, 21: „Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, în afară de voievodul vostru Mihail”; Daniel 12, 1: „Şi în vremea aceea se va scula Mihail, marele voievod care ocroteşte pe fiii poporului tău”; Apocalipsă 12, 7: „Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui”; Iuda 9: „Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului... pentru trupul lui Moise”. Sfântul Arhanghel Mihail este zugrăvit în chip de oştean având în mână o sabie vâlvâietoare de foc, semnul puterii dumnezeieşti, dar şi al dreptăţii pe care o înfăptuieşte la porunca Domnului. Arhanghelul Mihail este şi simbolul judecăţii lui Dumnezeu care pedepseşte păcatul şi nelegiuirea. Potrivit Apocalipsei, el va aduce biruinţa finală asupra diavolului şi a slujitorilor lui. Despre Mihail se spune că a ars cele două cetăţi desfrânate, Sodoma şi Gomora, şi a salvat pe dreptul Lot şi familia lui de la pieire. Mihail a mers înaintea poporului evreu când a ieşit din ţara Egiptului şi a contribuit la cucerirea popoarelor cananite, care erau pe pământul făgăduit de Dumnezeu lui Moise. Sfântul Mihail a fost protectorul poporului evreu. Prin excelenţă „un războinic” al lui Dumnezeu, Mihail l-a ajutat pe judecătorul Ghedeon să învingă în luptă. El a ajutat dintotdeauna pe cei nedreptăţiţi. Pe cei trei tineri evrei aruncaţi de babilonieni în cuptorul cu foc i-a salvat, iar pe Sfântul Apostol Petru l-a scos din închisoare. În Epistola lui Iuda se redă un episod enigmatic: cearta Arhanghelului Mihail cu diavolul pentru trupul lui Moise: „Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului certându-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: «Să te certe pe tine Dumnezeu!»”. Tradiţia învaţă că Mihail s-a înfăţişat Sfântului Constantin cel Mare şi i-a arătat pe cer semnul Fiului Omului spunându-i: „Sub acest semn vei învinge!”. Constantin l-a înfrânt în luptă pe Maxenţiu şi a dobândit tronul Imperiului Roman, iar, şi această victorie a fost atribuită tot firii luptătoare a Sfântului Mihail.
Gavriil, arhanghelul bucuriei şi al blândeţii
Sfântul Gavriil este arhanghelul bucuriei, al blândeţii şi milei dumnezeieşti, al bunelor vestiri, profeţind în Vechiul Testament naşterea prorocilor şi a drepţilor lui Dumnezeu. Gavriil a făcut cunoscută lumii cea mai mare veste: întruparea şi naşterea Fiului lui Dumnezeu din Sfânta Fecioară Maria. Episodul întâlnirii Arhanghelului Gavriil cu Fecioara Maria este cel mai frumos şi mai tainic moment al istoriei, momentul când firea omenească, prin Fecioara Maria a spus „Da” lui Dumnezeu. Arhanghelul Gavriil a vestit şi naşterea celui despre care Mântuitorul a spus că este cel mai mare om născut din femeie, Sfântul Ioan Botezătorul. Gavriil spune despre sine dreptului Zaharia că pururea stă înaintea lui Dumnezeu, arătând că se bucură de o mare cinste în rândul cetelor îngereşti, dar că este şi cel dintâi care cunoaşte voia şi planul lui Dumnezeu. Alte referiri la acest înger găsim în prorocia lui Daniil, unde Gavriil este numele îngerului tălmăcitor al vedeniei (Daniel, 8, 16). Asemenea, Gavriil arată lui Daniil înțelesul celor șaptezeci de săptămâni de ani până la venirea lui Mesia Hristos (Daniel 9, 21-27). După tradiție, tot el, Gavriil, vestește lui Ioachim și Anei că din ei va să se nască Doamna, Stăpâna noastră, Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
Unii zic că tot Arhanghelul Gavriil a fost îngerul în veșmânt alb care, pogorându-se din cer, a răsturnat piatra de la ușa mormântului și a șezut deasupra ei, la ceasul Învierii Domnului. Și el a fost acela care, cel dintâi, a dat Mironosițelor vestea Învierii. Și, ca să zicem mai cuprinzător, dumnezeiescul Gavriil a slujit la toată iconomia Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, din început și până la sfârșit.
Pentru aceasta și Biserica lui Hristos a hotărât să-l prăznuiască pe el, împreună cu Arhanghelul Mihail, și să cheme darul și ajutorul amândurora. În canonul de rugăciune către toate puterile cereşti şi toţi sfinţii, noi îi cerem lui Dumnezeu: „Înconjoară-ne cu sfinţii tăi îngeri ca, prin mijlocirea lor fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajungem la unirea credinţei şi la cunoaşterea slavei Tale neapropiate”.