Sfântul Paisie Aghioritul este un mare sfânt contemporan al Ortodoxiei universale și cel mai iubit sfânt cuvios din Sfântul Munte Athos. Iubit și căutat - atât în viață, cât și după mutarea la cer, ascultat, citit, admirat, cinstit și slăvit -, este o lumină a credinței și a înțelepciunii duhovnicești din vremurile de astăzi. Împreună viețuitor și prieten al multor sfinți contemporani - să ne amintim doar de Sfântul Cuvios Tihon Rusul, recent canonizat, Sfântul Paisie a trăit nevoințe duhovnicești înalte cu firescul și naturalețea lucrurilor de rând. Făcea privegheri de toată noaptea; înălța rugăciuni cu lacrimi pentru toată lumea; se ruga pentru cei care nu se roagă; se ruga pentru cei care petrec noaptea în cluburi, consumând narcotice. Din milă și iubire, se ruga pentru toate categoriile sociale de oameni. Descriem în continuare prima parte a vieţii Cuviosului Paisie, până când a devenit rasofor în Sfântul Munte Athos.
Protosinghelul Hrisostom Dănilă, pe cărarea veşniciei
La Mănăstirea Bucium din Iaşi a fost oficiată sâmbătă, 13 septembrie 2014, slujba Înmormântării protosinghelului Hrisostom Dănilă. Vrednicul slujitor al Sfântului Altar din Mănăstirea Bucium a fost cunoscut şi iubit de sute de pelerini. Preacuvioşia Sa rămâne în amintirea credincioşilor pentru smerenia şi cuvintele puţine pe care le grăia, dar mai ales pentru rugăciunile pe care le înălţa la tronul Preasfintei Treimi clipă de clipă.
Cu o zi înainte de Înălţarea Sfintei Cruci, obştea Mănăstirii Bucium din Iaşi, numeroşi preoţi, precum şi câteva sute de credincioşi şi-au luat rămas-bun de la protos. Hrisostom Dănilă. De dimineaţă a fost săvârşită Sfânta Liturghie, iar în jurul prânzului a început slujba Înmormântării pentru călugări. Rugăciunile şi cântările înălţate pentru odihna sufletului părintelui Hrisostom, care a fost stareţul Schitului Bucium în perioada 1939-1979, au fost înălţate în faţa altarului de vară al aşezării monahale, unde a fost aşezat sicriul cu trupul său neînsufleţit. Rânduiala a fost oficiată de arhimandritul Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Eparhia Iaşilor, alături de un sobor de preoţi de la mai multe mănăstiri şi parohii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, dar şi din Arhiepiscopia Bucureştilor. La umbra copacilor, ale căror frunze începuseră să cadă, s-au rugat mulţi dintre pelerinii care ani la rând au întâlnit chipul părintelui Hrisostom în pridvorul locaşului de închinare de la Bucium. Oamenii au ţinut lumânări aprinse în mâini şi au purtat îmbrăcăminte de culoare închisă, pentru a cinsti astfel memoria părintelui, pe care l-au iubit atât de mult.
Căutat până în ultimele zile ale vieţii
Arhimandritul Nichifor Horia a creionat la finalul slujbei chipul blând al slujitorului mutat la cele veşnice de la Mănăstirea Bucium, ce „rămâne mai săracă“ prin plecarea cuvioşiei sale la Domnul. „Nu vom rămâne mai săraci în rugăciunea pe care părintele Hrisostom a făcut-o aici şi o va continua în ceruri. Nădăjduim că rugăciunile, smerenia şi pacea sufletului preacuvioşiei sale au fost primite ca o bună mireasmă în faţa lui Dumnezeu. V-aţi obişnuit să-l găsiţi în pridvorul bisericii, având în faţă atât cartea de rugăciuni, cât şi pomelnicele de la credincioşi. Părintele a fost căutat pănă în ultimele zile ale vieţii sale, luându-şi sarcina de a pomeni pe toţi cei care lăsau un pomelnic în sfântul locaş. Să ne ajute Dumnezeu să mergem pe aceleaşi cărări ale păcii, aşa cum a făcut părintele Hrisostom“, s-a exprimat arhim. Nichifor Horia. Ieromonahul Irineu Bălan, stareţul Mănăstirii Bucium, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de părintele Hrisostom pentru „toate cele ce a făcut pentru Mănăstirea Bucium“. „Cuvintele părintelui Hrisostom ne-au rămas bine întipărite în minte. Nădăjduim că dacă le vom urma, vom reuşi să ne respectăm voturile monahale. Părintele Hrisostom rămâne un exemplu viu pentru noi toţi, şi de aceea vă rog să rămâneţi în continuare alături de obştea mănăstirii noastre“, a spus ierom. Irineu Bălan. După ce s-a înconjurat biserica, sicriul cu trupul părintelui a fost înmormântat în cimitirul aşezământului monastic.
„A vorbit puţin şi a făcut multe fapte frumoase“



.jpg)
