Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Sfântul Corbinian, primul episcop misionar în Bavaria

Sfântul Corbinian, primul episcop misionar în Bavaria

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Un articol de: Alexandru Nan - 15 Dec, 2011

Pomenit de către Biserica Catolică la data de 8 septembrie, iar de cea Ortodoxă la data de 20 noiembrie, Sfântul Corbinian (670-724) este considerat astăzi primul episcop de Freising în Bavaria, chiar dacă oficial această episcopie a fost întemeiată de Sfântul Bonifatie. Ca misionar a propovăduit Evanghelia în teritorii care aparţin astăzi Franţei, Elveţiei, Germaniei (Bavaria) şi nordului Italiei (Tirolul de Sud).

Sfântul Corbinian s-a născut între anii 670 şi 680, potrivit lui Friedrich Bautz, în localitatea Saint Germain de Chatres (Castrum) lângă Belun, în Episcopia de Paris. Tatăl său, Waltekis, a murit înainte de naşterea sa, iar la câţiva ani după şi-a pierdut şi mama (Corbiniana). Probabil că aceste pierderi l-au determinat ca foarte devreme să se retragă şi să trăiască ca eremit, construindu-şi o chilie lângă o capelă, situată în apropierea locului său de naştere. Datorită vieţii curate pe care o ducea, în curând i s-a dus faima în zonă, venind mai mulţi tineri să trăiască împreună cu el o viaţă ascetică. Aceste informaţii şi altele ne sunt oferite de singurul izvor păstrat despre Sfântul Corbinian, biografia (Vita) redactată de către episcopul Arbeo de Freising în jurul anului 770.

Între anii 709 şi 716, însoţit de mai mulţi ucenici, Corbinian s-a îndreptat spre Roma, pentru a se închina la mormântul Sfântului Apostol Petru, dar şi pentru a-l întâlni pe papă pentru a-i cere să-i indice un loc liniştit în care să se poată retrage pentru rugăciune şi meditaţie. Nu se ştie cu siguranţă dacă la Roma s-a întâlnit cu ultimul papă "grec" (sirian) care a vizitat Constantinopolul, Constantin I (708-715), după Sebastian Scholz, cu merite deosebite în lupta împotriva monotelismului, sau cu papa Grigorie al II-lea (715-731), susţinător al iconodulilor după edictul împăratului Leon al III-lea împotriva cultului icoanelor.

Papa, dându-şi seama că nu are în faţa sa un simplu călugăr, ci un monah cu o viaţă duhovnicească foarte îmbunătăţită, l-a hirotonit mai întâi preot şi apoi episcop, încredinţându-i sarcina de a face misiune în Regatul franc. Credinţa creştină era răspândită în oraşele mai importante ale Regatului franc, însă la fel cum s-a întâmplat şi-n alte locuri, în cadrul populaţiei rurale creştinismul se afla doar într-o fază incipientă.

Întors în teritoriul încredinţat spre propovăduire, episcopul Corbinian a întreprins o lucrare misionară susţinută, mai bine de şapte ani. Nu se ştie cu exactitate dacă Corbinian a înfiinţat mănăstirea din Kuens, lângă Meran, în Tirolul de Sud, teritoriu aparţinând astăzi Italiei, în drumul spre Roma, sau la întoarcere, după ce papa i-a încredinţat misiunea în teritoriul bavarez. În aceşti şapte ani, negăsind liniştea pe care şi-o dorise ca eremit, s-a îndreptat din nou spre Cetatea Eternă pentru a-i solicita papei să-l dezlege de sarcina încredinţată, pentru a se putea retrage în sihăstrie.

Întâmplarea cu ursul

În timpul celei de-a doua călătorii la Roma, tradiţia a consemnat şi o întâmplare asemănătoare cu cea petrecută în viaţa Sfântului Gallus. Astfel, se spune că la trecerea Alpilor, Corbinian şi însoţitorii săi au fost atacaţi de un urs, care le-a omorât calul care le transporta bagajele. Corbinian l-a prins atunci şi l-a înhămat pe urs, obligându-l să le poarte bagajele până la porţile oraşului Roma, unde apoi l-a eliberat.

Ajuns din nou la Roma, Corbinian şi-a prezentat doleanţa papei, însă acesta l-a rugat să continue activitatea misionară în teritoriul bavarez, care aparţinea pe atunci estului Regatului franc.

La solicitarea ducelui Grimoald de Bavaria, Corbinian s-a stabilit la Freising, localitate care, în scurt timp, prin misiunea sa, va deveni centrul religios cel mai important din sudul Germaniei. Aici va pune şi bazele viitoarei mănăstiri benedictine Weihestephan, construind o capelă de lemn (oratorium-ul).

Ca episcop, Corbinian a acordat o mare atenţie misiunii şi transmiterii credinţei celei adevărate. După o ceartă cu ducele Grimoald, a fost nevoit să părăsească teritoriul încredinţat spre misiune. Motivul disputei l-a reprezentat mustrarea adusă acestuia, deoarece se căsătorise, contrar canoanelor bisericeşti, cu Plectrud (Pilitrude), soţia fratelui său decedat. Se pare că ducele s-a despărţit în final de Plectrud, în urma mustrărilor aduse de către episcopul Corbinian, dar aceasta dorea să se răzbune, ca "urmaşă" a Irodiadei, pe episcopul ascet.

Aflat în această situaţie, episcopul Corbinian s-a îndreptat spre mănăstirea din Kuens, întemeiată de el în Tirolul de Sud, rămânând acolo vreo doi-trei ani. După moartea ducelui Grimoald într-o bătălie, succesorul său, Hugbert, l-a chemat înapoi să continue ce începuse la Freising.

Cândva între anii 724 şi 730, la scurt timp după întoarcerea din Tirolul de Sud, în ziua prăznuirii Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie), episcopul Corbinian şi-a dat obştescul sfârşit. Conform dorinţei sale, trupul neînsufleţit a fost purtat la Mais, lângă Meran (Tirolul de Sud) şi înmormântat în biserica închinată Sfântului Zeno, lângă mormântul Sfântului Valentin.

În anul 768, din dorinţa episcopului Arbeo, autorul singurei biografii despre Sfântul Corbinian, rămăşiţele sale pământeşti au fost duse înapoi la Freising şi aşezate în cripta bisericii din Freising, într-o zi de 20 noiembrie. Atunci s-a descoperit trupul neputrezit al marelui ascet.

Patronatul Sfântului Corbinian

Sfântul Corbinian este astăzi patronul Arhiepiscopiei catolice de München şi Freising, dar şi al oraşului Freising. El este considerat şi adevăratul întemeietor al Episcopiei de Freising, chiar dacă oficial aceasta a fost înfiinţată de către Sfântul Bonifatie câţiva ani mai târziu. Ursul amintit în episodul din viaţa Sfântul Corbinian s-a găsit pe stema fostului arhiepiscop de München, actualul Papă Benedict al XVI-lea, care n-a renunţat la această reprezentare nici în noua sa stemă papală.

De asemenea, actualul arhiepiscop catolic de München şi Freising, dr. Reinhard Marx, la numirea sa în demnitatea de cardinal, potrivit obiceiului Bisericii Catolice, trebuia să-şi aleagă o biserică în Roma, al cărei "titular" să fie. Acesta a ales Biserica "Sfântul Corbinian", singura închinată acestui sfânt în oraşul încreştinat de către Sfântul Ap. Petru şi Pavel. Biserica "San Corbiniano" din cartierul Romei "Infernetto" a fost resfinţită de către actualul papă, în prezenţa cardinalului Marx, la data de 21 martie 2011.

Pelerinajul Sfântului Corbinian

În anul 1942, patru tinere au plecat în noaptea de 19 spre 20 noiembrie din München spre Freising, pentru a scăpa de pericolul nazist, în urma unui avertisment. Se pare că la slujba oficiată în cinstea Sfântului Corbinian au participat atât de mulţi tineri, încât cardinalul care oficia slujba a împărţit Sfânta Împărtăşanie timp de 35 de minute. Aceasta este prima consemnare modernă a "pelerinajului" Sfântul Corbinian, obicei aproape pierdut imediat după război, dar reluat şi intensificat după anul 1969.

Anual participă la acest pelerinaj în jur de 10.000 de persoane, în special tineri catolici de pe întreg teritoriul german. Şi-n acest an Arhiepiscopia de München şi Freising a organizat mai multe manifestări în cinstea Sfântului Corbinian. Între acestea s-au numărat atât o Vecernie, cât şi o procesiune cu moaştele Sfântului Corbinian, păstrate în racla confecţionată în secolul al XIX-lea.