Biserica Armeană din România – o istorie bogată cu un patrimoniu valoros

Salutăm inițiativa Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România de a organiza, în ziua de sâmbătă, 9 noiembrie 2019, la Palatul Patriarhiei, o expoziție şi lansarea albumului Biserica Armeană din România - Istorie şi Patrimoniu.

În cadrul expoziției şi în cuprinsul albumului, Arhiepiscopia Bisericii Armene din România prezintă în imagini şi cuvinte o parte importantă din patrimoniul său spiritual şi material, de o deosebită valoare istorică și culturală, dar și de o mare valoare arhitecturală și artistică.

Biserica Ortodoxă Română are o tradiție îndelungată şi bogată de conviețuire, bună înțelegere şi cooperare cu minoritățile etnice şi confesionale sau religioase aflate pe teritoriul ţării noastre. În mod deosebit, Biserica noastră apreciază prezenţa şi contribuția armenilor din România în diverse domenii de activitate spirituală, culturală, artistică şi socială.

Expoziția şi lansarea albumului Biserica Armeană din România - Istorie şi Patrimoniu ne oferă posibilitatea de a medita mai atent şi a aprecia istoria şi valoarea relațiilor de secole dintre românii ortodocşi şi armenii trăitori pe teritoriul României, atestați documentar încă din secolul al XIV-lea, în zona Moldovei, după cum afirmă istoricul Nicolae Iorga (cf. Choses dâart arméniennes en Roumanie, 1935). Ulterior, comu­nități de armeni s-au constituit şi în Ţara Românească, Dobrogea şi Transilvania.

Relațiile de respect şi de înțele­gere reciprocă, de prietenie şi de cooperare dintre români şi armeni se bazează în principal pe o bogăţie spirituală comună, izvorâtă din Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, bogăţie pe care fiecare dintre cele două Biserici creştine o păstrează şi o cultivă permanent în viaţa liturgică proprie, împreună cu tradiţiile specifice fiecăreia dintre ele.

Mai aproape de zilele noastre, trebuie să subliniem legăturile fraterne dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Armeană promovate, în mod special, în timpul vrednicului de pomenire Patriarh Catolicos Vasken I, născut şi educat în România. Astfel, prin alegerea sa în demnitatea de Primat al Tuturor Armenilor (anterior fiind Episcop al Eparhiei Armene Apostolice din Bucureşti, între anii 1947 şi 1955), într-o perioadă grea de ateism militant în ambele ţări, acesta a reuşit, în îndelungata sa păstorire la Etchimiadzin (1955-1994), să contribuie şi mai mult la consolidarea acestor legături spirituale dintre români şi armeni, atât în România, cât şi în relaţiile dintre cele două Biserici şi popoare. De asemenea, sunt demne de menţionat vizitele reciproce, de-a lungul timpului, dintre Primaţii celor două Biserici, atât în timpul păstoririi Patriarhilor Justinian şi Teoctist, cât şi a Catolicoşilor Karekin I şi Karekin al II-lea.

Pentru noi, personal, Sfântul Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei, cel care a răspândit lumina lui Hristos şi a convertit poporul armean la creştinism (în anul 301), este sfântul inclus în calendarul Bisericii noastre (30 septembrie), pe care îl cinstim în mod deosebit, întrucât este prăznuit în ziua întronizării noastre ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007).

Dorim tuturor armenilor din România sănătate şi fericire, precum şi mult ajutor de la Dumnezeu în păstrarea identităţii etnice şi în cultivarea prieteniei şi cooperării cu toţi cetăţenii români.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cuvânt rostit la vernisarea expoziţiei şi lansarea volumului Biserica Armeană din România - Istorie şi Patrimoniu, organizate de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, sâmbătă, 9 noiembrie 2019, la Palatul Patriarhiei.