Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Cultele religioase împotriva traficului de persoane
Conferinţa „Bisericile împreună împotriva traficului de fiinţe umane. Consolidarea acţiunilor ecumenice împotriva dinamicii contemporane a fenomenului traficului de persoane” a avut loc ieri, 8 octombrie, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de AIDRom şi CARITAS Bucureşti, în cooperare cu Platforma ecumenică de luptă împotriva traficului de fiinţe umane COATNET. Conferinţa a reunit 40 de participanţi din Uniunea Europeană, Europa de Est, Asia şi Africa. Urmare conferinţei de ieri, astăzi are loc un seminar destinat în exclusivitate reprezentanţilor organizaţiilor membre COATNET.
Prezentăm în continuare mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat participanţilor la Seminarul internaţional „Consolidarea acţiunilor ecumenice împotriva dinamicii contemporane a fenomenului traficului de persoane”.
Constatăm cu îngrijorare că România, ca şi întreaga Europă, se confruntă cu amploarea pe care a luat-o fenomenul traficului de fiinţe umane. Statisticile alarmante ale organismelor internaţionale arată că, din cele peste 2,5 milioane de persoane traficate, majoritatea sunt femei şi copii; traficul de fiinţe umane a ajuns sa fie una dintre cele mai profitabile infracţiuni, pe al treilea loc în lume după traficul de arme şi cel de droguri.
Având în vedere faptul că traficul de persoane este un fenomen infracţional transnaţional, bine organizat, care nu poate fi disociat de migraţia internaţională, intervenţiile pentru prevenirea şi combaterea fenomenului trebuie să atragă eforturile conjugate ale tuturor ţărilor afectate.
Considerăm că traficul de persoane este un păcat grav şi deopotrivă un pericol social care afectează demnitatea persoanei, depersonalizează omul, îl distruge fizic şi spiritual şi îl transformă în sclav, într-o marfă, fără valoare ca persoană, într-o sursă de profit, degradând implicit societatea umană. Dumnezeu nu a dat nimănui drept de viaţă şi de moarte asupra omului şi nimeni nu are dreptul să transforme persoana umană în obiect de profit.
Pentru a fi eficienţi trebuie să vorbim concomitent de combaterea fenomenului, dar şi de reintegrarea socială a victimelor care trebuie să înceapă însă cu vindecarea sufletească, pentru că experienţa traumatizantă îndurată de aceste persoane le-a schimbat modul de percepţie a lumii şi a relaţiilor interumane, pierzând stima de sine şi încrederea în semeni. În consecinţă, vindecarea spirituală a victimei este o necesitate, pentru că numai un suflet vindecat poate fi o persoană liberă şi sociabilă, cu încredere în sine şi în oameni. Venind în întâmpinarea victimelor şi familiilor acestora, trebuie să le oferim nu doar sfat bun, sprijin moral şi întărire sufletească, ci trebuie să ne implicăm activ în sensibilizarea comunităţii pentru reintegrarea acestora în familie şi societate.
Un astfel de exemplu îl constituie programele de combatere a traficului de persoane în care Patriarhia Română cooperează, de mai multă vreme, cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, precum şi proiectul finanţat din fondurile europene în care, prin Federaţia Filantropia, vom participa la crearea unui mecanism eficient de reintegrare în comunitate şi în muncă a victimelor.
În contextul european actual şi în perspectiva liberei circulaţii, România trebuie să intervină cu responsabilitate, implicând întreaga societate în lupta de prevenire şi combatere a acestui flagel, adoptând o atitudine incluzivă şi integrativă, asigurând asistenţa, ajutorarea şi protecţia victimelor şi militând pentru armonizarea legislaţiei europene şi româneşti privind munca ilegală şi protecţia drepturilor angajaţilor.
În concluzie, apreciem că, prin politici şi programe coerente, care să înceapă cu educaţia pentru demnitatea umană şi prevenirea traficului de persoane, pe baza credinţei în iubirea lui Dumnezeu pentru om, cultele religioase din România pot contribui substanţial la susţinerea eforturilor comunitare de apărare a demnităţii umane şi de însănătoşire a vieţii sociale.
† DANIEL,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
.jpg)
