Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat participanţilor la cel de al XVI-lea Congres Pavleia, 25-29 iunie 2010
Înaltpreasfinţite Părinte Mitropolit Panteleimon,
Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre,
Distinşi participanţi,
Congresul Teologic Internaţional Pavleia organizat de către sfânta Mitropolie de Veria, Naousia şi Kampania, de şaisprezece ani încoace, a devenit un punct de referinţă în calendarul manifestărilor cultural-religioase închinate Sfântului Apostol Pavel, în întreaga lume ortodoxă şi chiar în toată lumea creştină.
Prin consecvenţa vrednică de toată admiraţia cu care este organizat, prin nivelul teologic înalt la care se ridică de fiecare dată şi prin actualitatea concluziilor formulate în cadrul lucrărilor şi propuse Bisericilor Ortodoxe în vederea optimizării activităţii pastoral – misionare în secolul al XXI-lea, acest Congres ocupă un loc aparte în rândul evenimentelor deosebite prin care Ortodoxia dă mărturie despre unicitatea, sfinţenia, sobornicitatea, apostolicitatea şi valorile ei eterne.
De aceea, mulţumim Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Panteleimon pentru invitaţia de a participa, la lucrările acestui Congres, prin reprezentantul nostru, Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
Tema aleasă pentru acest an, Biserica: instituţie şi harismă, după Sfântul Apostol Pavel, prezintă o importanţă excepţională pentru aprofundarea eclesiologiei şi pnevmatologiei pauline din perspectiva misiunii ortodoxe interne şi externe actuale. Prin însăşi constituţia ei teandrică, Biserica este spaţiul în care transcendentul se întâlneşte cu imanentul, spiritualul cu materia, veşnicia cu timpul, Dumnezeu cu omul, prin credinţa în Iisus Hristos, Dumnezeu - Omul, Capul Bisericii.
Dinamismul vieţii eclesiale trăită în instituţia divino-umană a Bisericii este redat de Sfântul Apostol Pavel într-o formă plastică, prin expresiile "zidirea Trupului lui Hristos" şi "creşterea zidirii" bine alcătuite a Bisericii (cf. Efeseni 2,21; 4,12). Zidirea şi creşterea spirituală se realizează prin harisma apostoliei, a proorociei, a propovăduirii, a fidelităţii faţă de adevăr, a păstoririi, a filantropiei, a înţelepciunii, a cunoaşterii, a deosebirii duhurilor, a curăţiei, a ascezei şi, mai presus de toate, prin harisma dragostei (cf. I Corinteni 7,7; 12,28-31). Între modul de trăire a credinţei de către creştini şi funcţionarea instituţiilor Bisericii, pe de o parte, şi darurile Duhului Sfânt revărsate asupra credincioşilor, pe de altă parte, este o relaţie de interdependenţă, de cooperare şi dăruire reciprocă.
Această legătură intrinsecă are o importanţă specială în Europa de astăzi. Aşa cum au constatat mari personalităţi ale gândirii contemporane, şi aşa cum, cu durere în suflet, toţi putem constata, Europa de azi este în primejdie "să-şi piardă sufletul". Criza cu care se confruntă astăzi lumea întreagă este, înainte de toate, de natură spirituală şi morală. Această criză este generată de absenţa "trăirii în Duh", în Duhul Adevărului şi al Comuniunii. De aceea, noi toţi trebuie să luăm aminte la îndemnul Sfântului Apostol Pavel: "Duhul să nu-l stingeţi!" (I Tesaloniceni 5,19).
Ne rugăm ca acest Congres să fie o adevărată chemare liturgică "Înţelepciune! Să luăm aminte!". Ca europeni, să luăm aminte, cu înţelepciune, la trăirea darurilor Duhului Sfânt în Biserica lui Hristos şi la mărturia Bisericii în societatea de azi!
Felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Panteleimon pentru consecvenţă şi stăruinţă în "tot lucrul cel bun" şi dorim tuturor participanţilor la lucrări, bucurie de la Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Capul Bisericii, în lumina Preasfântului şi Bunului şi de viaţă făcătorului Său Duh, spre slava iubirii lui Dumnezeu Tatăl!
Cu preţuire şi dragoste frăţească în Hristos,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române



.jpg)
