Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
O femeie evlavioasă şi harnică, doamna Elvira Sauciuc (1929-2025)
Cu multă întristare, am primit vestea trecerii din această viaţă, în ziua de vineri, 14 martie 2025, a doamnei Elvira Sauciuc, fiică vrednică a Bisericii noastre.
Doamna Elvira s-a născut în ziua de 15 ianuarie 1929, în satul Copălău, județul Botoşani, din părinţii Alexandru şi Ioana Bălăucă.
În anul 1945, s-a căsătorit cu Ioan Sauciuc, din același sat, întemeind o familie frumoasă, pe care Dumnezeu a binecuvântat-o cu 13 copii. Ioan, soldat luptător în Al Doilea Război Mondial, la Cotul Donului, apoi cetăţean model în comunitate, de o blândeţe aparte, membru în Consiliul parohial, şi Elvira, model de mamă creştină, de o corectitudine şi nobleţe exemplare, i-au crescut pe cei 13 copii şi i-au purtat în şcoli din truda mâinilor. Tatăl Ioan (trecut la cele veşnice în anul 1996, la vârsta de 75 de ani) a fost un foarte priceput meşter în confecționarea diferitelor vase de lemn, iar mama Elvira, vrednic ajutor în gospodărie, la lucrarea pământului şi, în mod special, la creşterea şi educarea celor 13 copii în iubire de Dumnezeu, de neam şi de ţară.
Ajunşi la maturitate, copiii şi-au ales fiecare drumul lor, doi dintre ei, încă din fragedă tinereţe, îmbrăţişând viaţa monahală, şi anume părintele arhimandrit Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț, şi fratele său, părintele Antonie Sauciuc, împreună ostenitor la aceeaşi mănăstire.
Doamna Elvira Sauciuc a fost o femeie harnică şi darnică, cu o înțelegere profundă a rostului vieţii, a încercărilor şi suferinţelor, a bucuriei şi binecuvântării lui Dumnezeu. S-a bucurat mereu de vizita copiilor şi nepoţilor ei, în mod special de vizita celor doi fii monahi, cunoscuți în zona natală şi nu numai. A trăit, de asemenea, şi drama pierderii a doi dintre cei 13 copii ai săi. În ultimii ani, a avut ca cel mai apropiat ajutor pe fiica sa, Maria, fiindu-i alături, totodată, şi ceilalți membri ai numeroasei familii.
Gândindu-ne la proverbul românesc, inspirat de adevărul Sfintelor Scripturi, că pomul bun se cunoaşte după roade, iar omul bun după fapte (cf. Luca 6, 43-45), vedem cum doamna Elvira Sauciuc a cultivat darurile primite de la Dumnezeu şi le-a făcut roditoare, iar Milostivul Dumnezeu a binecuvântat-o cu o familie frumoasă şi numeroasă, plină de iubire şi recunoştinţă.
În aceste momente grele, de vremelnică despărțire, până la Învierea cea de obşte, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să odihnească cu drepţii sufletul roabei Sale Elvira, în Împărăţia cerurilor, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârșit, iar familiei îndoliate şi tuturor celor care au cunoscut-o şi preţuit-o să le dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.
Veșnica ei pomenire din neam în neam!
Că părintești condoleanțe şi binecuvântări pentru familia îndoliată,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la slujba de înmormântare a doamnei Elvira Sauciuc, mama părintelui arhimandrit Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, luni, 17 martie 2025.
.jpg)
