Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
O lucrare amplă realizată într-un ritm dinamic
Vasta lucrare intitulată „Istoria Bibliotecii Academiei Române”, apărută la inițiativa şi sub coordonarea domnului profesor Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române şi membru de onoare al Academiei Române, a ajuns anul acesta, 2024, la apariția unei noi serii, a treia, care cuprinde trei volume, ce tratează perioada 1919-1947, cu activitate bogată, cu date noi despre construirea și inaugurarea Noului Local, completând zestrea de stampe, fotografii, hărți, muzică și numismatică, dintre care numeroase documente și obiecte de patrimoniu provin din spațiul eclezial al Bisericii Ortodoxe Române.
Prima serie, apărută în anul 2022, a cuprins perioada 1867-1885, epoca de pionierat a fondării, organizării şi funcționării acestui prestigios for de cultură al poporului român.
Cea de-a doua serie, publicată în anul 2023, cuprinde trei părți, ce însumează aproximativ 2.000 de pagini, și pune în lumină atât bogatul patrimoniu de spiritualitate, cultură, istorie şi artă românească tezaurizat de către Biblioteca Academiei Române, cât şi eforturile considerabile depuse în decursul acestei etape, de la 1886 la 1918, constituind „versiunea condensată a istoriei modernizării României”.
Patrimoniul Bibliotecii Academiei Române reprezintă o uriașă comoară, iar mai presus de valoarea materială, de inventar, este o colecție completă a tot ceea ce a produs mai valoros spiritualitatea românească de la începuturile ei și până astăzi.
Înființată în anul 1867, în zorii modernității noastre, deși a traversat regimuri politice diferite, a trecut prin războaie, ocupații politice, Biblioteca Academiei Române, indisolubil legată de istoria Academiei Române, a cunoscut un progres continuu, vizibil astăzi prin seria de volume dedicate istoriei acestei instituții, care a găsit clipa prielnică a istoriei și oamenii potriviți pentru a tezauriza și promova, și mai ales pentru a oferi celor de azi moștenirea valoroasă a experienței generațiilor anterioare.
Deși întocmirea unei istorii dezvoltate a Bibliotecii Academiei Române a preocupat de-a lungul timpului pe mulți cercetători, marele merit al împlinirii acestui măreț deziderat revine domnului director general Nicolae Noica și colectivului de autori și cercetători ai acestei instituții.
Prin acest proiect, care scoate la lumină și oferă generațiilor tinere accesul la diferite domenii de cunoaștere, la documentare serioasă, la un patrimoniu adeseori uitat sau neglijat (manuscrise, carte veche, stampe, monede, medalii, hărți ș.a.), Biblioteca Academiei Române rămâne un reper intelectual actual și un ghid avansat de cunoaștere.
Felicităm pe domnul prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și directorul general al Bibliotecii Academiei Române, pentru această inițiativă, precum şi pe toţi membrii comisiei de elaborare a acestei noi serii de trei volume a lucrării „Istoria Bibliotecii Academiei Române - 1919-1947”.
Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să binecuvânteze și să ajute cu harul Său pe toți cei care au lucrat şi lucrează în această instituție emblematică a culturii şi științei românești.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj adresat cu prilejul lansării lucrării „Istoria Bibliotecii Academiei Române 1919-1947”, marți, 15 octombrie 2024.
.jpg)
