Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
„Primim acest ordin ca o onoare pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română”
Excelența Voastră, Domnule Președinte al României,
Înalte autorități de stat,
Înaltpreasfințiți și Preasfințiți Părinți,
Onorată asistență,
Primim acest ordin astăzi ca semn de apreciere nu doar a activităților noastre ca Patriarh, ci ca o onoare pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română. Aceasta, mai ales în anul dedicat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pastorației românilor din afara României. Avem cea mai mare diasporă română din istoria poporului român, care este o șansă, dar și o provocare. De aceea, am făcut eforturi împreună cu autoritățile de stat ca să ținem în comuniune românească pe acești fii și fiice ale patriei noastre, care, din anumite motive, lucrează sau studiază în afara hotarului țării noastre.
Vă mulțumim pentru aprecierile pe care le-ați făcut la adresa Bisericii noastre și, într-adevăr, așa cum prevede legea cultelor, Cultele în România sunt parteneri sociali ai Statului român. Noi considerăm că libertatea pe care o avem la nivelul manifestării credinței noastre religioase este o libertate pentru cooperare, pentru coresponsabilitate și, așa cum frumos ați spus, pentru armonie și pace între toți cetățenii României și între românii de pretutindeni.
Vă mulțumim și vă dorim și noi, la rândul nostru, ani mulți cu sănătate și mult ajutor de la Dumnezeu în activitatea pe care o desfășurați.
* Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rostit joi, 22 iulie 2021, la Palatul Cotroceni, în cadrul ceremoniei de decorare cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan de către Președintele României, Klaus Werner Iohannis.
.jpg)
