Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Sărbătoarea Nașterii Domnului coboară cerul pe pământ
În noaptea în care S-a născut Pruncul Iisus într-o peșteră lângă Betleem, păstorii oilor au văzut o mulțime de îngeri din cer care cântau: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). De aceea, sărbătoarea Nașterii Domnului coboară cerul pe pământ şi pe îngeri printre oameni, pentru a le vesti păstorilor că „vi S-a născut astăzi Mântuitor” (Luca 2, 11)
După cum atunci îngerii au vestit Naşterea Pruncului Iisus mai întâi păstorilor, iar păstorii au vestit-o locuitorilor din Betleem, şi astăzi, copiii colindători vestesc Naşterea Domnului, iar apoi păstorii sufletești, adică preoții, vestesc Naşterea Domnului mergând cu icoana în casele credincioşilor, aducând binecuvântarea, pacea şi bucuria Pruncului Iisus în sufletele celor ce-i primesc cu drag.
Sărbătoarea Nașterii Domnului sau Crăciunul ne îndeamnă pe toţi să răspundem iubirii milostive şi smerite a Pruncului Iisus cu iubire milostivă şi smerită faţă de toţi oamenii, dar mai ales faţă de copii şi bătrâni, săraci şi bolnavi, singuri şi întristaţi.
Cu prilejul sărbătorilor Nașterii Domnului, Anului Nou - 2024 și Botezului Domnului, vă adresăm tuturor părintești binecuvântări, doriri de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, fericire şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, dimpreună cu salutarea tradiţională: La mulţi ani!
† Daniel
Patriarhul României
Mesaj transmis cu prilejul sărbătorilor Nașterii Domnului, Anului Nou 2024 și Botezului Domnului.
.jpg)
