Semne de speranţă în vreme de suferinţă

Membrii Consiliului Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române s-au întrunit ieri, 26 februarie, în şedinţa anuală de lucru, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală. În cadrul şedinţei a fost analizată activitatea Bisericii Ortodoxe Române din anul 2012 în ceea ce priveşte lucrarea pastoral-misionară şi social-filantropică, viaţa monahală, învăţământul teologic şi predarea religiei în şcolile publice, activitatea editorial-tipografică şi mass-media, patrimoniul cultural bisericesc, construcţii de noi lăcaşuri de cult, relaţiile cu alte culte, grija pentru comunităţile ortodoxe româneşti din străinătate, relaţiile interbisericeşti şi interreligioase etc.

În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat Raportul general anual (sinteză) al Consiliului Naţional Bisericesc pe anul 2012, pe care îl redăm în continuare:

În Ortodoxie, fiecare an este „anul mântuirii“, este timp al înmulţirii darurilor primite de la Dumnezeu, timp al pregătirii pentru a dobândi viaţa veşnică, prin rugăciune sfântă şi lucrare practică. În Patriarhia Română, anul 2012 a fost dedicat Tainei Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor, cu dorinţa de a sublinia legătura interioară între slujirea pastoral-liturgică, cultural-misionară şi social-filantropică şi de a intensifica în societate nevoia cercetării şi îngrijirii bolnavilor, ca expresie a iubirii milostive arătate faţă de orice semen al nostru aflat în suferinţă sufletească şi trupească.

Biserica a înţeles întotdeauna că viaţa şi sănătatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, care trebuie însă apărate şi cultivate, spre slava lui Dumnezeu şi binele oamenilor.

Astfel, lucrarea Bisericii Ortodoxe Române în societate, în anul 2012, a avut în centrul preocupărilor eclesiale, în mod unitar, atât dimensiunea pastoral-liturgică şi cea cultural-misionară, cât şi componenta social-filantropică a misiunii creştine formulate în compasiunea şi purtarea de grijă pentru cei aflaţi în suferinţă.

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ

Printre evenimentele importante din viaţa Bisericii Orto­doxe Române în anul 2012, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

- manifestările dedicate „Anului omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor“, organizate la Patriarhia Româ­nă, precum şi în toate eparhiile din ţară şi din străinătate, încheiate cu şedinţa solemnă a Sfântului Sinod din data de 28 octombrie 2012, la care a partici­pat şi Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Efrem de Ydra, Spetses şi Eghina, Grecia.

- manifestările de la Patriar­hia Română cu prilejul hramului Catedralei patriarhale şi al Capitalei, când a fost organizat pelerinajul „Calea Sfinţilor“ pe „Colina Bucuriei“, în prezenţa moaştelor Sfântului Nectarie de la Eghina, vindecătorul de boli, şi sfinţirea Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie“ din Bucureşti şi a Centrului naţional pentru formare continuă „Du­mitru Stăniloae“ al Patriarhiei Române.

- aniversarea prin manifes­tări liturgice, publicaţii şi evo­cări la împlinirea a 5 ani de ar­hi­păstorire a Preafericitului Pă­rinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie).

- aniversarea Centenarului Pa­latului Bibliotecii Sfântului Si­nod (28 octombrie 2012), cu pri­lejul căreia a fost publicat vo­lu­mul Palatul Bibliotecii Sfân­tului Sinod - istorie şi actualitate (1912-2012), la Editura BASI­LICA a Patriarhiei Române.

- vizitele în România ale unor conducători de Biserici Orto­doxe: vizita Preafericitului Pă­rinte Kryštof, Mitropolitul Ţi­nu­turilor Cehiei şi al Slovaciei (Arad, 8-9 iulie; Bucureşti şi Iaşi, 12-16 octombrie 2012); vizita Sanctităţii Sale Karekin II, Patriarhul Catolicos Suprem al Tuturor Armenilor (13-14 august 2012); participări şi vizite ale unor ierarhi, profesori de teologie, monahi şi monahii la evenimente organizate de alte Biserici Ortodoxe surori sau la conferinţe şi simpozioane ştiin­ţi­fice, unde au fost transmise Me­saje ale Patriarhului României.

- dialogul şi cooperarea intercreştine şi interreligioase, precum şi relaţiile cu instituţiile europene au fost promovate şi dezvoltate prin diferite acţiuni şi participări, atât în ţară, cât şi în străinătate, între care: întâlnirea dintre Comisia pregătitoare a Bisericii Ortodoxe Ro­mâne pentru dialogul cu Bise­rica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, şi un grup de ambasadori acreditaţi la Bucu­reşti (Palatul Patriarhiei, 13 fe­bruarie 2012); Şedinţa anuală a Consiliului Consultativ al Cul­telor din România (Palatul Pa­triarhiei, 26 aprilie 2012); organizarea, în cooperare cu Sapir Center din Ierusalim şi Fede­raţia Comunităţilor Evreieşti din România, cu sprijinul Secre­tariatului de Stat pentru Culte, a Simpozionului iudeo-creştin cu tema „Diaspora - o realitate a societăţii actuale“ (Bucureşti, 29-30 mai 2012); vizita unei dele­gaţii a Consiliului Mondial al Bisericilor, în România (15-17 mai 2012); şedinţa comună a Sinoadelor mitropolitane din Transilvania şi Banat privind re­la­ţiile dintre Biserica Orto­doxă Română şi Biserica Româ­nă Unită cu Roma, Greco-Cato­lică (Palatul Patriarhiei, 18-19 iunie 2012); participarea la În­tâl­­nirea anuală a Preşe­din­ţilor Instituţiilor Europene cu înalţi re­prezentanţi religioşi din Eu­ropa (Bruxelles, 12 iulie 2012).

- înscrierea în Calendarul bi­sericesc, începând cu anul 2013, a pomenirii Sfântului Ierarh Luca, Arhiepiscopul Cri­meii, cu dată de prăznuire în ziua de 11 iunie, şi a Sfântului Mu­cenic Petroniu, cu dată de prăznuire în ziua de 4 septembrie.

- continuarea procesului de îmbunătăţire a prevederilor sta­tutare şi regulamentare ale Bise­ricii Ortodoxe Române: aprobarea noului Regulament pentru organizarea şi funcţio­narea Comisiei de Pictură Bisericească (CPB) a Patriarhiei Române;  punerea de acord a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române cu unele dintre preve­de­rile Regulamentului CPB, referitor la atribuţiile Sfântului Sinod, ale Patriarhului Româ­niei şi ale ierarhilor eparhioţi în privinţa activităţii de pictură bisericească, precum şi reorganizarea unui sector din cadrul Administraţiei Patriarhale cu denumirea de Sectorul Cultură şi Patrimoniu religios, având două componente: Cultură şi Patrimoniu religios; aprobarea reorganizării administrative a Mitropoliilor din Transilvania şi Banat; aprobarea unor completări şi amendamente la Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea cimitirelor parohiale şi mănăstireşti din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române; reorganizarea Comisiei pentru Statut şi regulamente; aprobarea de amendamente aduse la Statutul Federaţiei Filantropia.

- preocupările privind procesul de analizare, elaborare, sus­ţinere sau punere în aplicare a unor acte normative care conţin prevederi referitoare la viaţa şi activitatea Bisericii şi a cultelor recunoscute:  încheierea Proto­co­lului de colaborare între Pa­triar­hia Română şi Depar­ta­mentul pentru Românii de Pretutindeni (semnat la Palatul Patriarhiei în data de 17 octombrie 2012); procesul de programare a fondurilor europene destinate României în perioada 2014-2020; declararea zilei de 30 noiembrie, când se face pome­nirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, ca zi de „sărbătoare legală nelucrătoare“ (prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012); în­cheierea Protocolului între Pa­triarhia Română şi Ministerul Finanţelor Publice în vederea asigurării respectării Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea şi comercializarea obiectelor de cult (semnat la Patriarhia Română în data de 20 noiembrie 2012).

În cadrul Oficiului canonico-juridic  s-au elaborat: documen­taţii, propuneri de amendamente şi intervenţii către Curtea Eu­ro­peană a Drepturilor Omu­lui (CEDO), Parlament, Guvern, ministere şi alte instituţii; sus­ţi­nerea demersurilor Sta­tului ro­mân în cauza Sindicatul „Păs­to­rul cel bun“ contra Ro­mâ­niei şi or­ganizarea seminarului inter­na­ţional intitulat Auto­nomia Bi­se­ricii în jurisprudenţa recentă a CEDO (sediul Consi­liului Eu­ro­pei, Strasbourg, 7 iunie 2012); acţiuni în justiţie (20 dosare), dintre care două s-au finalizat prin hotărâri definitive şi irevocabile în favoarea Pa­triar­­hiei Române şi a Fundaţiei „Aşe­ză­mintele Nifon Mitro­politul“.

II. ACTIVITATEA CULTU­RAL-MISIONARĂ

Societatea de astăzi, marcată de crize multiple şi de secula­rism agresiv, cere Bisericii noastre să folosească metode noi şi dinamice de intensificare a misiunii ei în formarea intelectuală şi spirituală a tinerei generaţii. În acest context, reafirmarea legă­turii dintre cultură şi spiritualitate, dintre credinţă şi vie­ţuire creştină se impune, cu prio­ritate, conştiinţei şi activităţii misionare a Bisericii în eforturile ei actuale de sfinţire a vieţii creştine şi de întărire a mărturiei ei în societate.

Activităţile principale ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern s-au axat, pe de o parte, pe întărirea unităţii şi comuniunii interortodoxe, prin aprofundarea legăturilor sale tradiţionale cu Bisericile Orto­doxe surori, iar pe de altă parte, pe promovarea relaţiilor de res­pect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităţilor ortodoxe române din străinătate.

Diaspora ortodoxă română a continuat să se dezvolte şi în anul 2012, încât în prezent sunt înregistrate 13 eparhii (10 eparhii funcţionale, la care se adaugă cele 3 eparhii reactivate în Basarabia), deservite de 760 de clerici. Principalele realizări ale comunităţilor ortodoxe ro­mâ­neşti din străinătate, în anul 2012, au fost: înfiinţarea de parohii, la cererea credincioşilor, în majoritatea eparhiilor din străinătate, şi numirea de preoţi parohi; efectuarea unor ample lucrări de restaurare la mai multe lăcaşuri de cult (Cate­drala mitropolitană din Paris, bi­sericile din New York, Mel­bourne, Viena, Malmö); sfinţirea mai multor biserici nou-construite (Atlanta - SUA, Ciupria-Serbia, Cuneo, Torino, Canicatti - Italia, demisolul bisericii din Berlin); începerea lucrărilor de construcţie la Catedrala episcopală din Madrid; continuarea lucrărilor la Centrul bisericesc din München; obţinerea tuturor avizelor necesare pentru construcţia unei biserici ortodoxe româneşti în Johannesburg, Africa de Sud; finalizarea lucră­rilor şi sfinţirea Centrului pastoral-misionar „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna“, de la Malainiţa, Serbia; finalizarea, la roşu, a construcţiei Centrului cultural ortodox pentru românii de pe Valea Moravei, Isacova, Serbia; precum şi ample lucrări de res­taurare la biserică şi reamenajare a sediului Reprezentanţei Pa­triarhiei Române pe lângă insti­tuţiile europene din Bru­xelles, continuarea lucrărilor de fi­nisare şi amenajare la Aşe­ză­mântul românesc de la Ierihon.

De asemenea, în anul 2012, dedicat Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română, eparhiile româneşti din diaspora au desfăşurat o impor­tantă activitate social-filantropică pentru ajutorarea celor săraci şi bolnavi.

Au fost organizate mai multe evenimente religioase şi cultura­le de promovare a valorilor creş­tine şi româneşti, precum şi programe pentru pregătirea permanentă şi perfecţionarea clerului din eparhiile româneşti din afara graniţelor României.

Dintre activităţile Sectorului Teologic-educaţional în anul 2012, menţionăm: continuarea Proiectului naţional „Alege şcoala!“, finanţat de Uniunea Eu­­ro­­peană prin Programul Ope­raţional Sectorial pentru Dez­vol­tarea Resurselor Umane; orga­ni­zarea a 65 de sesiuni de formare de formatori, la care au par­ticipat 807 preoţi şi profesori de religie, şi a 11 serii de tabere de creaţie de care au beneficiat gra­tuit 3.355 de copii; organizarea şi desfăşurarea Concursu­lui de creaţie „Alege şcoala!“ şi premierea a 28.000 de copii din întreaga ţară; elaborarea Pro­gra­­mei şcolare la disciplina reli­gie pentru clasa pregătitoare, apro­bată prin Ordinul Minis­trului Educaţiei, Cercetării, Ti­ne­retului şi Sportului nr. 3.656/29.03.2012; încheierea unui protocol de cooperare între Pa­triarhia Română, Univer­si­tatea din Bucureşti şi Univer­si­tatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, cu privire la dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă (5 aprilie 2012); încheierea unui proto­col între Patriarhia Ro­mână, Ministerul Educaţiei, Cer­cetării, Tineretului şi Spor­tului şi Ministerul Admi­nis­traţiei şi Internelor, pentru fo­losirea în interesul elevilor a şco­lilor închise prin comasare (24 aprilie 2012); organizarea şi des­făşurarea Concursului na­ţional de muzică bisericească „Lău­daţi pe Domnul!“ – a V-a ediţie (18 iunie – 27 octombrie 2012);

În anul şcolar 2012-2013 predau disciplina religie 7.282 de profesori, funcţionează 31 de seminarii teologice şi 7 licee teologice ortodoxe. În anul şcolar 2011-2012 au fost şcolarizaţi 5.514 elevi la nivel liceal; 1.056 dintre aceştia au obţinut di­plomă de bacalaureat. În cadrul unităţilor de învăţământ teologic ortodox preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică 816 profesori.

În cuprinsul Patriarhiei Ro­mâne funcţionează 11 facultăţi de teologie şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi. În anul universitar 2011-2012, au fost şcolarizaţi 6.627 studenţi, dintre care au absolvit 1.744, iar în anul universitar 2012-2013 s-au înscris 1.686 studenţi. În anul universitar 2011-2012, numărul maste­ranzilor a fost 2.260, dintre care 840 absolvenţi, iar în anul universitar 2012-2013 s-au înscris 1.420 masteranzi. Studiile de Doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 383 doctoranzi, dintre care 218 în anul universitar 2012-2013. În anul universitar 2011-2012, 45 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie.

În prezent, în cadrul învăţă­mântului teologic superior, activează 371 cadre didactice: 75 profesori, 57 conferenţiari, 147 lec­tori, 85 asistenţi şi 12 pre­paratori universitari.

În anul 2011-2012, s-au înscris la studii în diferite insti­tuţii de învăţământ din străi­nă­tate 54 studenţi teologi români, iar la facultăţile din cadrul Pa­triarhiei Române studiază 78 cetăţeni străini.

Prin Sectorul Cultură şi Pa­trimoniu religios s-au organizat programe de formare şi perfec­ţionare profesională: cursuri de conservare, de inventariere şi evidenţă şi gestiune a patrimoniului religios, tipărirea şi distribuirea gratuită a volumului Muzeologie generală (curs gene­ral pentru formarea personalului din muzee şi colecţii eclesiale). În prezent, în Patriarhia Română, funcţionează peste 210 unităţi patrimoniale bisericeşti (158 muzee şi colecţii muzeale şi 45 centre de ocrotire).

Centrul pentru Patrimoniu „Sfântul Constantin Brânco­veanu“ a acordat asistenţă pentru reorganizarea colecţiilor de la mănăstirile Aninoasa, jud. Argeş, şi Brâncoveanu - Sâmbă­ta de Sus, jud. Braşov. Au fost înfiinţate noi muzee în Epis­copia Sloboziei şi Călăraşilor - Parohia Fierbinţii de Jos şi în Episcopia Giurgiului, la mănăs­tirile Sfântul Gheorghe - Giur­giu şi Comana. De asemenea, în Arhiepiscopia Târgoviştei s-a reamenajat muzeul Mănăstirii Dealu.

În colaborare cu Sectorul Teo­logic-educaţional a fost organizat Concursul naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei“ – prima ediţie (9 ianuarie – 21 mai 2012).

Comisia de pictură biseri­cească a analizat 842 dosare şi a organizat examenul de atestare a stagiarilor care au efectuat integral perioada de practică pe şantierele de pictură din Pa­triarhia Română. Regula­mentul de Organizare şi Funcţio­nare al Comisiei de pictură bisericească a fost aprobat în Şedinţa Sfân­tului Sinod din data de 29 septembrie 2012.

Cea mai importantă realizare în anul 2012 a Radioului TRINITAS al Patriarhiei Române a fost extinderea emisiei radioului prin achiziţionarea urmă­toa­relor patru frecvenţe: Hârşova (98,10 MHz), Constanţa (97,50 MHz), Oradea (87,90 MHz) şi Sighetu Marmaţiei (87,90 MHz). De asemenea, a fost extinsă aria de emisie prin mărirea puterii aparent radiante (PAR) a staţiei Bucureşti (88,50 MHz) de la 500 W la 2000 W. Din luna august 2012, Radio TRINITAS are propriul sistem radiant la staţia Galaţi-Văcăreni (96,50 MHz), ceea ce a condus atât la scăderea costurilor lunare de chirie, cât şi la îmbunătăţirea emisiei.

Cu prilejul împlinirii a 5 ani de la înfiinţarea Centrului de Presă BASILICA, duminică, 27 octombrie 2012, a fost lansat volumul „Dialoguri ortodoxe la început de mileniu: 30 de interviuri cu ierarhi ortodocşi“, în cadrul proiectului „Media Chris­tiana“ – Seria LUMINA, la Edi­tura TRINITAS a Patriarhiei Române.

În anul 2012, Publicaţiile LUMINA au acoperit prin abonamente toate judeţele ţării. Cele mai multe abonamente le-au avut unităţile bisericeşti din eparhiile componente ale Mitro­poliei Munteniei şi Dobrogei (peste 60%). Ediţia Naţională şi Ediţia de Oltenia ale Ziarului Lu­mina, precum şi săptămânalul Lumina de Duminică se tipăresc la Imprimeria Pharos a Patriarhiei Române, ediţiile regionale fiind imprimate în teritoriu (Iaşi, Cluj şi Timişoara), din raţiuni privind difuzarea rapidă către abonaţi.

Prin cooperarea cu Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Ro­mâne şi cu SC BASILICA TRAVEL SRL a fost elaborată publicarea suplimentului bilunar Lumina Pelerinului în cadrul publicaţiei Lumina de Duminică, pentru promovarea patrimoniului bisericesc din ţară şi a locurilor de pelerinaj din străinătate, prin vizitarea că­rora pelerinii pot aprofunda va­lo­rile credinţei şi culturii creş­tine. De asemenea, a fost lansat ofi­cial site-ul Fototeca Orto­doxiei Româneşti, cu extinderea acestui proiect la nivel naţional.

Activitatea Agenţiei de ştiri Basilica s-a concretizat în nu­mărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii, publicate pe site-ul www.basilica.ro, care au reflectat informaţii privind viaţa Bisericii Ortodoxe Române în anul 2012. Biroul de presă şi relaţii publice al Patriarhiei Române a redactat peste 80 comunicate de presă, ştiri, documentare, drepturi la replică şi precizări în cazul unor prezentări tendenţioase sau al atacurilor la adresa Bisericii, al unor erori de informare în legă­tură cu probleme bisericeşti sau aflate în dezbatere publică.

Pe parcursul anului 2012 la Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA şi Editura TRINITAS), cu scopul de a sublinia importanţa Tainei Sfântului Maslu în viaţa Bisericii şi a societăţii, ­s-au publicat următoarele lucrări: Slujba Sfântului Maslu şi ru­găciuni pentru bolnavi, edi­ţie nouă diortosită; Faptele iubirii milostive. Lucrarea insti­tuţiilor social-filantropice înfiin­ţate şi administrate de Biserica Orto­doxă Română, monografie-album; Despre viaţă şi mântuire – tâlcuiri la lecturile biblice din Slujba Sfântului Maslu, de pr. prof. Stanley Harakas; Pentru viaţa lumii. Sfintele Taine şi Ortodoxia, de pr. prof. Ale­xander Schmemann. De asemenea, s-a continuat publicarea scrierilor patristice. În cadrul Departamentului „Carte de cult“ s-au publicat 13 cărţi de cult diortosite, la care se adaugă 44 acatiste şi vieţi de sfinţi publicate în noua colecţie „Acatiste şi Vieţi de Sfinţi“.

În ceea ce priveşte publicarea de carte teologică, portofoliul de carte a fost îmbogăţit cu 32 de titlu­ri noi, cu caracter dogmatic, istoric, liturgic, pastoral şi mo­no­grafic, dintre care amintim: Daniel, Patriarhul Bisericii Orto­doxe Române, Lumina Bo­te­zului şi bucuria Familiei. Lucra­rea Bisericii în societate în anul 2011; pr. Dumitru Stă­ni­loae, Sfânta Treime sau La început a fost Iubirea, ediţia a III-a; Familia creştină, o binecuvântare pentru Biserică şi socie­tate, coord. Varlaam Ploieş­teanul, Episcop-vicar patriarhal, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu et all.; Octavian Marinescu, Mă­năs­­tirea Văcăreşti din Bucu­reşti, de la origini până în pre­zent; Jean-Claude Larchet, Sfârşit creştinesc vieţii noastre, traducere de Marinela Bojin; Visarion, Episcopul Tulcii, Învă­ţătura mariologică a Sfântului Nicolae Cabasila în spiritualitatea ortodoxă a secolului al XIV-lea; 5 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel al României, coord. pr. Mihai Hau; pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Cultură şi duhovnicie. Articole publicate în Telegraful Român (1930-1993), col. „Opere complete“, vol. 1-3, ediţie, studiu introductiv şi note de Ion-Dragoş Vlădescu, Ed. BASILICA, 912 p. Â 884 p. Â 836 p.; Nicolae Şt. Noica, Catedrala Mântuirii Neamului. Începutul împlini­rilor, şi volumul colectiv Sfântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României, Începătorul Botezului în poporul român.

În cursul anului 2012, Tipo­grafia Cărţilor Bisericeşti a cu­noscut o semnificativă moderni­zare, prin achiziţionarea mai multor utilaje tipografice noi şi performante, necesare eficienti­zării şi rentabilizării tipo­grafiei.

În anul 2012 au fost imprimate: 123.787 volume carte, 122.092 ex. reviste, 24.950 ex. broşuri şi ghiduri, 199.250 aca­tiste ş.a.

Atelierele Institutului Biblic şi-au desfăşurat activitatea pentru confecţionarea obiectelor de cult în cadrul următoarelor secţii: metale preţioase, metale comune, tămâie, filigran, pictură, tâmplărie şi sculptură, la punctul de lucru din Bucureşti (Popeşti Leordeni); croitorie, cizelură, pictură şi broderie, la punctul de lucru de la Mănăs­tirea Pasărea, precum şi ţesătorie, broderie, tricotaje, la punctul de lucru de la Mănăstirea Ţigă­neşti. În anul 2012, Ate­lierele au continuat lucrarea de retehnologizare şi modernizare a procesului de producţie şi au efectuat lucrări de reparaţii, înnoiri, amenajări şi dotări la sediul din Popeşti Leordeni, la secţiile de la mănăstirile Pasă­rea şi Ţigăneşti.

Biblioteca Sfântului Sinod a aniversat în anul 2012 Cen­te­na­rul Palatului Bibliotecii Sfân­tu­lui Sinod. Ca pregătire pentru acest eveniment, care a avut loc în data de 28 octombrie 2012, s-au efectuat ample lucrări de re­paraţii şi dotări la Palatul Bibliotecii şi s-a realizat şi montat la intrarea în clădire o placă de marmură, care marchează sub forma unui Act aniversar, Centenarul Palatului Bibliotecii Sinodale. De asemenea, s-a întoc­mit pentru prima oară un album bilingv cu Palatul Biblio­tecii Sfântului Sinod - istorie şi actualitate  (1912-2012), publicat la Editura BASILICA a Pa­triarhiei Române.

Centrul de pelerinaje „Sfân­tul Apostol Pavel“ al Patriar­hiei Române a organizat pelerinaje externe şi interne spre mai multe destinaţii, pentru 9.602 per­soane (130 pelerinaje interne şi 148 pelerinaje externe). Des­ti­naţiile pelerinajelor externe au fost cu precădere Ţara Sfântă - Israel, Iordania, Egipt, Turcia (Capadocia şi Istanbul), Grecia - Muntele Athos, Italia, Bulgaria, Ucraina ş.a.

În colaborare cu Asociaţia Filantropică Medical-Creştină Christiana s-a continuat derularea proiectului „Servicii de transport auto-transnaţional“ pe teritoriul României şi Belgiei, pentru care a fost achiziţionat un nou microbuz de persoane Mercedes Benz Sprinter, de 14 locuri. De asemenea, a fost achi­ziţionat un autocar de 49 locuri, marca Irizar, din surse proprii ale Patriarhiei Române, cu sprijinul financiar al SC Basilica Travel SRL.

În cursul anului 2012 la Sec­torul Monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Româ­ne, cele mai importante lucrări au fost cele aferente edificării Catedralei Mântuirii Neamului. În data de 28 iunie 2012, a fost sfinţit radierul (temelia) Cate­dralei Mântuirii Neamului de către Patriarhul României în prezenţa a numeroşi clerici, oficialităţi şi a muncitorilor care lucrează pe acest şantier.

În vederea realizării acestor lucrări au fost organizate lici­taţii şi negocieri pentru în­cheierea unui număr de 9 contracte de lucrări şi acte adi­ţio­nale; au fost finalizate şi re­cepţionate lucrările de realizare a radierului casetat al Cate­dralei (care în cantităţi în­seamnă 25.000 mc beton, 5.200 tone armătură), precum şi realizarea integrală a subsolurilor S3 şi S2 (care înseamnă 14.828 mc beton, 5.630 tone armătură şi 36.541 mp cofraje).

În anul 2012, Patriarhia Română a făcut eforturi mari şi multiple pentru asigurarea finanţării lucrărilor executate la Catedrala Mântuirii Neamului. La eforturile unităţilor de cult din cuprinsul eparhiilor s-a adăugat şi sprijinul financiar din partea autorităţilor administraţiei centrale şi locale de stat, precum  şi sponsorizări mai mo­deste, acordate de unii agenţi eco­nomici în această perioadă de criză financiară.

În cadrul Centrului de conferinţe - Palatul Patriarhiei s-au desfăşurat 383 acţiuni (conferinţe, congrese, seminarii, sim­po­­zioane, concerte, spectacole, lansări de carte, şedinţe de lucru, întruniri, vizionări, pre­zentări etc.), unele ale Bisericii Ortodoxe Române, iar altele ale unor instituţii sau firme care au închiriat aceste spaţii la preţuri adaptate perioadei de criză finan­ciară.

În data de 29 octombrie 2012 a avut loc semnarea Contrac­tului de finanţare din fonduri eu­ropene a lucrărilor de restaurare, consolidare şi protecţie a Palatului Patriarhiei, care vor demara în anul 2013.

Sectorul Stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreţinere ARCADA, a efectuat lucrări de renovare, reamenajare şi dotare tehnică la: Centrul social-cultural „Sfân­tul Apostol Andrei“, Reşedinţa patriarhală ş.a. De asemenea, în anul 2012, au fost organizate 42 simpozioane, congrese sau se­minarii naţionale şi inter­na­ţionale, cu scop cultural şi social. Centrul social pastoral „Sfânta Maria“ - Techirghiol a continuat lucrările de construire a unor spaţii noi de odihnă şi tratament balnear.

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

Implicarea Bisericii în acti­vita­tea social-filantropică este deodată o vocaţie spirituală şi o ne­ce­sitate practică. Opera filan­tropică medicală şi socială a Bi­sericii izvorăşte din Evan­ghelia iubirii lui Hristos pentru toţi oamenii, deoarece „prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat“ (cf. Isaia 53, 5; 1 Petru 2, 24).

După modelul Mântuitorului Iisus, Care „străbătea toată Ga­li­leea, învăţând în sinagogile lor, predicând Evanghelia îm­pă­răţiei şi vindecând orice boală şi orice suferinţă în popor“ (Matei 4, 23; 9, 35), vocaţia Bisericii este aceea de a uni predica sau în­văţătura de credinţă cu ru­gă­ciunea şi acţiunea pentru vindecarea bolilor şi alinarea sufe­rinţelor oamenilor.

În anul 2012, în Patriarhia Română, activitatea social-filantropică s-a desfăşurat prin intermediul a 679 instituţii. La nivelul structurilor bisericeşti (centre eparhiale, protopopiate şi parohii), diagrama aşeză­min­telor social-filantropice arată astfel: 154 cantine sociale şi bru­tării cu 16.139 beneficiari; 44 insti­tuţii care au oferit servicii me­dicale şi farmacii pentru 16.735 beneficiari; 61 centre de zi pentru copii, cu 2.715 beneficiari; 22 centre de zi pentru vârstnici, cu 1.089 beneficiari; 34 centre rezidenţiale pentru vârstnici, cu 786 beneficiari; 20 centre comunitare, cu 1.989 be­ne­ficiari; 37 centre de tip fami­lial, cu 528 beneficiari; 34 gră­diniţe sociale şi afterschool, cu 965 beneficiari; 14 locuinţe pro­te­jate, cu 126 beneficiari; 105 centre de informare, de consi­liere şi centre de resurse, cu 35.563 beneficiari; 4 instituţii de în­văţământ pentru adulţi, cu 580 beneficiari; 18 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenţei domestice, pentru victime ale traficului de persoane), cu 910 beneficiari; 12 campusuri de tabără, cu 3.489 beneficiari; 34 centre educaţionale, cu 1.199 beneficiari şi alte 86 instituţii sociale cu 6.743 beneficiari.

În cuprinsul eparhiilor, la nivelul structurilor eparhiale, se află în derulare 767 de proiecte şi programe sociale, din care: 22 cu finanţare externă, 24 cu finanţare publică, 561 finanţate din fonduri proprii şi 160 cu finanţare mixtă.

Atât în cadrul aşezămintelor, cât şi prin intermediul programelor şi proiectelor sociale, au fost acordate 895.350 servicii sociale unui număr de 211.495 beneficiari unici, după cum urmează: 166.397 servicii sociale pentru 105.717 copii din aşe­zămintele sociale ale Bise­ricii, ale statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 40.987 servicii sociale pentru 19.143 persoane cu diza­bilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; 640.694 servicii sociale pentru 74.752 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adă­posturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau gra­ve probleme de sănătate; 47.272 servicii sociale pentru 11.883 victime ale traficului de persoane, şomeri, victime ale vio­lenţei familiale, deţinuţi elibe­raţi, victime ale calamităţilor na­turale. Activitatea filantro­pică s-a concretizat în: ajutoare financiare directe, însumând 5.773.412 lei, acordate unui număr de 95.802 persoane; ajutoare materiale, în valoare estimată de 13.518.335 lei, constând în alimente, îmbrăcăminte, re­chizite, produse igienico-sani­tare, medicamente, electrocasnice ş.a., acordate unui număr de 281.179 persoane; colecta pentru persoanele afectate de înzăpezirile din primele luni ale anului 2012, în sumă de 1.505.323 lei şi bunuri în valoare estimată de 492.350 lei.

În ansamblu, pentru susţi­ne­rea activităţilor social-filantro­pice şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2012, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 69.474.776 lei. La acestea se adaugă ajutoarele social-filan­tropice acordate săracilor de către credincioşi în mod spontan sau neprogramat.

Un punct important al acti­vi­tăţii l-a constituit finalizarea lucră­rilor şi inaugurarea, în data de 24 octombrie 2012, a noului Centru de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie“ din Bucu­­reşti, care a fost construit cu sprijinul Ambasadei Elveţiei şi al Primăriei sectorului 2, un edificiu modern şi bine dotat, cu o capacitate de 28 de locuri. De asemenea, un alt proiect social-filantropic important îl repre­zintă programul „Masa Bucu­riei“, desfăşurat în parteneriat cu magazinele Selgros Cash & Carry şi care constă în donarea săp­tămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2012 fiind de 3.321.384,66 lei.

Reamintim faptul că o treime dintre angajaţii Pa­triarhiei Române nu primeşte contribuţie la salariu de la bugetul de stat, iar pentru celelalte două treimi, completarea din fonduri proprii la sprijinul primit de la Stat implică un efort financiar important din partea Patriarhiei. Mai mult decât aceasta, sprijinul Sta­tului pentru salariaţii Pa­triarhiei în anul 2012 a fost de 6.959.169 lei, iar impozitul pe salarii plătit de Patriarhie către Stat a fost de 13.332.917, deci aproape dublu! Mai precizăm că, în această perioadă de criză economică, Patriarhia Română reuşeşte cu greu să-şi plătească utilităţile (gaze, apă, electricitate, căldură etc.) şi să sprijine unele comunităţi ortodoxe româ­neşti din afara graniţelor ţării care au nevoie urgentă de bise­rici, sedii administrative sau să sprijine activităţile administrativ-misionare ale acestora.

În concluzie, anul 2012, consacrat în Biserica Ortodoxă Ro­mână Tainei Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor, a fost unul bogat în activităţi pastorale şi sociale puse în slujba multor oameni bolnavi, săraci sau aflaţi în necazuri.

Desigur, sunt încă multe de făcut pentru a răspunde pe deplin nevoilor urgente ale multor oameni aflaţi în dificultate azi în ţara noastră. Aici au fost prezentate doar semne de spe­ranţă.

La vremea bilanţului acti­vităţii Bisericii Ortodoxe Ro­mâne desfăşurate în anul 2012, cu smerenie şi bucurie, mul­ţu­mim lui Dumnezeu pentru ajutorul şi darurile Sale revărsate asupra Bisericii noastre. De asemenea, exprimăm recu­noş­tinţă şi preţuire tuturor celor care au ajutat Biserica, prin rugăciune sfântă, prin dărnicie şi cooperare practică, spre a împlini împreună, cler şi mireni, lucrarea ei în poporul român.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne ajute pentru a continua şi intensifica activităţile pastorale, misionare şi filantropice ale Bi­se­ricii noastre, ca semne de spe­ranţă şi bucurie pentru cei sufe­rinzi şi întristaţi, dar şi ca în­tă­rire a tuturor în credinţă şi comuniune fră­ţească.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române