Duminica a 27-a după Rusalii (Tămăduirea femeii gârbove) Luca 13, 10-17 În vremea aceea Iisus învăța într-una din sinagogi sâmbăta. Și, iată, era acolo o femeie care avea de optsprezece ani un duh de
O viaţă în slujba zidirii de locaşuri sfinte
Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a găzduit marţi, 8 octombrie, o expoziţie de fotografie şi lansarea unui album monografic dedicate vieţii şi activităţii lui Dimitrie Ionescu-Berechet, cel care a fost arhitect-şef al Patriarhiei Române timp de trei decenii, la mijlocul secolului 20. La acest eveniment a participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul intitulat „Arhitectul Patriarhiei Române - Dimitrie Ionescu-Berechet”.
Expoziţia a fost prezentată de arhim. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, şi de lect. dr. Ştefan Ionescu-Berechet. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit la începutul evenimentului un cuvânt despre personalitatea arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, de la moartea căruia se împlinesc anul acesta 50 de ani şi care, pe lângă multitudinea de proiecte bisericeşti realizate, a fost numit în 1943 membru al Comisiei de arhitectură pentru concursul de proiecte în vederea realizării Catedralei Naţionale.
A urmat prezentarea albumului monografic, apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, de către lect. dr. Ştefan Ionescu-Berechet, care este şi nepotul fostului arhitect-şef al Patriarhiei. Acesta a mărturisit că trăieşte sentimentul că „arhitectul Berechet se reîntoarce acasă după mai bine de jumătate de veac, la Patriarhia Română, pe care a slujit-o cu toată dragostea, dăruirea şi abnegaţia sa creatoare. Nu se întoarce astăzi cu un nou proiect, ci în fotografiile expoziţiei şi în paginile albumului monografic ce cuprinde documente şi fotografii de arhivă, la care se adaugă fotografii din Biblioteca Sfântului Sinod, din arhivele digitale ale «Ziarului Lumina» şi Agenţiei de ştiri BASILICA, precum şi fotografii culese de pe teren cu ajutorul Cancelariei Sfântului Sinod, cu ajutorul părintelui vicar Ionuţ Corduneanu. Demersul se cristalizează după şapte ani de cercetări în care am avut ocazia să-l cunosc pe cel care a fost arhitectul Patriarhiei Române mai bine de trei decenii şi despre care pot afirma fără teamă că este cel mai mare arhitect de biserici din România ultimului secol. Mărturie în acest sens stă portofoliul său de 300 de proiecte de arhitectură şi sculptură bisericească, dintre care 110 sunt numai biserici noi”.
Ştefan Ionescu-Berechet a subliniat, la finalul cuvântului său, că arhitectul omagiat a avut iniţiativa introducerii mozaicului în decorul mural bisericesc, ceea ce nu se întâmplase până atunci în România, realizând aceasta cu ajutorul unor cunoscuţi maeştri în diferite biserici proiectate de el în Bucureşti şi în ţară. Albumul monografic ilustrează circa o treime din portofoliul arhitectului, fiind însoţit de un amplu studiu introductiv care îi prezintă viaţa personală şi o amănunţită listă de lucrări pe care le-a realizat.
În legătură cu utilizarea mozaicului în decoraţiunea bisericilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a adresat celor prezenţi un scurt cuvânt despre semnificaţia picturilor bizantine în mozaic, realizate inclusiv pe frontispiciul catedralei, dar şi în interiorul Reşedinţei Patriarhale. „Pe frontispiciul Catedralei Patriarhale am dorit să expunem momentul binecuvântării pe care Dreptul Judecător o dăruieşte celor care au fost milostivi în timpul vieţii lor. În centrul icoanelor este Hristos, Dreptul Judecător, având ca mijlocitori pe Maica Domnului şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, care se roagă pentru cei care s-au pocăit, dar nu au mai avut timp în viaţă. Am optat aici pentru momentul binecuvântării celor care moştenesc Împărăţia cerurilor, care a fost pregătită pentru cei care vor fi dornici şi vrednici să intre în ea, încă înainte de facerea lumii. Am extins apoi mozaicul la pridvorul Paraclisului Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unde Comisia de pictură a Patriarhiei Române a decis că trebuie să fie folosit mozaicul roman, bizantin preimperial, din piatră albă, folosit şi în interiorul reşedinţei şi care va fi folosit şi în interiorul noii Catedrale Patriarhale. Fondul va fi din piatră albă, pentru a scoate mai mult în evidenţă chipurile sfinţilor”. De asemenea, Patriarhul României a subliniat importanţa tipăririi albumelor care să prezinte fotografii de biserici şi sculptură eclesială, din care să se poată inspira arhitecţii contemporani, ca să nu se îndepărteze de tradiţia arhitecturală bisericească din România.