▲ Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, că autorităţile sunt pe cale să recupereze o a zecea brăţară dacică de aur, din Statele Unite al Americii ▲ Brăţara va fi adusă în Europa pentru a fi expertizată, a precizat ministrul, care a subliniat că autorităţile s-au constituit parte în procesul „Aurul dacilor“, iar „statul îşi va recupera toţi banii, până la ultimul leu“ ▲ „Vreau să fie foarte clar că aceasta este o investiţie pe care o face statul, şi nu o pierdere. Fiecare ban va fi recuperat de la cei care au furat brăţările şi le-au vândut în străinătate“, a spus ministrul Culturii ▲
În toamna anului trecut, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, declara că autorităţile au localizat şi identificat încă patru brăţări dacice de aur - trei în străinătate şi una în România -, pe lângă cele nouă recuperate deja. Brăţările dacice fac parte dintr-un tezaur de 15 piese, sustrase ilegal din situl arheologic Sarmizegetusa, între 2000 şi 2002 - cu o valoare de circa 1,5 milioane dolari -, şi care au fost valorificate pe piaţa neagră internă şi internaţională. Până la ora actuală, statul român a cheltuit 480 de mii de euro, pentru răscumpărarea a 7 dintre cele 15 brăţări dacice din aur, după cum reiese din actele depuse de Ministerul Culturii şi Cultelor într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Patru dintre brăţări au fost răscumpărate de la un colecţionar american, pentru suma de 980 de mii de lei, două au fost recuperate din Elveţia, cu 140 de mii de euro, iar una din SUA, cu 60 de mii de dolari. Alte două brăţări au fost recuperate fără bani. Prima dintre acestea a fost predată statului român de către autorităţile franceze, după ce fusese expusă la Paris, de o galerie din New York. A doua brăţară a fost recuperată de poliţiştii de frontieră din Baia Mare de la un hunedorean, care susţine că ar fi primit obiectul „în gaj“, de la unul dintre inculpaţii din dosarul „Aurul dacilor“.
13 inculpaţi sunt trimişi în judecată în dosarul „Aurul dacilor“
Procesul căutătorilor de comori dacice a început pe 7 iulie 2005, când s-a dispus trimiterea în judecată a 13 inculpaţi, acuzaţi că ar fi efectuat detecţii ilegale în siturile arheologice din Munţii Orăştiei şi că ar fi traficat în străinătate 15 brăţări dacice din aur, descoperite în zona cetăţii dacice Sarmizegetusa. Recent, instanţa Tribunalului Hunedoara a dispus ca procesul să fie reluat la un nou termen, fixat pe data de 6 iunie, când procurorii au cerut să fie citat ca martor expertul german Barbara Deppert-Lippitz. Specialistul german este cel care a expertizat şapte, dintre cele nouă brăţări dacice recuperate până acum de statul român.
Brăţările dacice, ofrande aduse zeilor sau cadouri pentru regi
Specialiştii cred că brăţările dacice de aur au fost, cel mai probabil, folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu au urme de uzură. Şeful Secţiei Tezaur de la Muzeul Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander Târnoveanu, a declarat, cu prilejul unui simpozion desfăşurat în toamna lui 2007, la Alba Iulia, că lipsa urmelor de uzură de pe cele cinci brăţări dacice ar putea fi explicată de faptul că acestea reprezentau un depozit votiv, dedicat zeilor. Ernest Târnoveanu susţine că brăţările erau produse pe baza unei comenzi primite de la persoane „foarte înalte“, probabil din familia regală, cu scopul de a le dedica zeilor sau pentru a le oferi altor regi, din provinciile vecine. Nici funcţia economică, aceea de a tezauriza aurul, nu este exclusă. Cele trei variante ar putea explica nefuncţionalitatea brăţărilor, mari şi cu o greutate medie de un kilogram.
.jpg)
