Astăzi se încheie întâlnirea specialiştilor în Istoria Bisericii Creştine

Sesiunea de comunicări a Comisiei Naţionale de Istorie Bisericească s-a încheiat ieri, astăzi invitaţii participând la un pelerinaj la mănăstirile din zona Neamţului, prin care se marchează sfârşitul întâlnirii. Anul acesta au participat în jur de 50 de invitaţi, care au prezentat lucrări de specialitate pe tema: „Cinstirea Sfintelor Icoane în Ortodoxie. Retrospectivă istorică a momentelor cruciale de stabilire a teologiei icoanei şi de criză majoră“. Discuţiile pe marginea lucrărilor au determinat membrii Comisiei să ia anumite decizii, care vor fi comunicate Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Lucrările

vor fi publicate pentru prima dată într-un volum.

A treia zi dedicată întâlnirii specialiştilor în Istoria Bisericii Creştine a marcat şi sfârşitul sesiunii de comunicări. În ultima parte a sesiunii de comunicări, au fost susţinute şi ultimele lucrări de specialitate, care, împreună cu cele susţinute în prima zi de comunicări (marţi, 11 septembrie), vor fi publicate în viitorul apropiat într-un volum dedicat întâlnirii de anul acesta a Comisiei Naţionale de Istorie Bisericească (CNIB). Reamintim că sesiunea din acest an a CNIB are loc în perioada 10-13 septembrie a.c., la Centrul Social-Cultural „Sf. Paisie“ de la Mănăstirea Neamţ.

Icoane în peşterile din Basarabi

Lucrarea cu care s-a deschis prima parte a comunicărilor de ieri aparţine preotului Ionuţ Holubeanu, lector universitar la Facultatea de Teologie „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti. Comunicarea pe tema „Iconografia din peşterile rupestre de la Basarabi şi semnificaţiile ei“ s-a bucurat de o mare atenţie din partea participanţilor. Prin intermediul unui retroproiector au fost prezentate câteva dintre imaginile rupestre descoperite în siturile de la Basarabi. „Ceea ce am observat, studiind una dintre reprezentările de la Basarabi, este faptul că acea imagine era de fapt o copie după icoanele vremii. Aceasta ne arată că o parte dintre reprezentările acestea nu sunt altceva decât copii după icoanele care existau în acea vreme“, a arătat pr. Ionuţ Holubeanu în expunerea sa. Mai mult decât atât, părintele Holubeanu a identificat, pe baza studiilor unor arheologi renumiţi, sfinţii care sunt reprezentaţi pe pereţii peşterilor rupestre de la Basarabi. În cadrul expunerii, pr. Holubeanu a arătat că în epoca romano-bizantină existau chiar şi iconiţe pe care oamenii le purtau. „În aceeaşi vreme s-a descoperit la Capidava un ciob pe care este reprezentat Sfântul Gheorghe. Acest lucru ne demonstrează că în vremea aceea, în Dobrogea, oamenii simţeau nevoia să se roage sfinţilor reprezentanţi în icoane şi simţeau nevoia să aibă aceste icoane la ei. Atunci ei le pictau aşa cum puteau“, a precizat pr. Holubeanu.

Podoaba Mănăstirii Neamţ

Următoarea lucrare prezentată a fost cea a arhimandritului Luca Diaconu, stareţul Mănăstirii Popăuţi, Botoşani, care se intitulează „Icoanele bizantine de la mănăstirile Neamţ şi Bistriţa“. Părintele arhimandrit a insistat pe descrierea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului care se păstrează la Mănăstirea Neamţ. „Nimeni nu a contestat originea bizantină a acestei icoane. Ne găsim în faţa unei icoane de o frumuseţe artistică şi teologică unică. Tipul acestei icoane aparţine stilului secolului al XIV-lea, în epoca Paleologilor, când arta creştină se apropie de un sfârşit care era desăvârşirea vechiului stil, când Bizanţul face ultimul şi cel mai de preţ cadou Europei, când se reuşeşte ca dogma să fie transpusă în mod fericit şi cu ajutorul culorii şi se reuşeşte să se arate care sunt diferenţele esenţiale între icoane şi idol. Am identificat semănări ale icoanei de la Mănăstirea Neamţ cu cinci dintre cele 23 icoane din aceeaşi vreme care se păstrează la Muzeul din Ohrida şi cu două din Muzeul de pe Insula Rodos, dar şi cu cea din Mănăstirea Vlatadon din Tesalonic şi cu cea de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos“, a arătat părintele arhimandrit Luca Diaconu.

În încheiere, un pelerinaj la mănăstirile nemţene

În partea a doua a zilei au mai susţinut comunicări de specialitate şi alţi invitaţi la întâlnirea de anul acesta a CNIB, printre care doamna Elena Ene Vasilescu, cadru didactic la Universitatea din Oxford, care a prezentat referatul intitulat „Sinodul Bisericii Ortodoxe Române de la 1889 - succes sau eşec în evoluţia iconografiei româneşti“. Amintim şi expunerea părintelui Ion Rizea, numită „Icoanele donate de boierii craioveşti la Muntele Athos“, pe cea a profesorului Tudor Teotoi, numită „Iconografia sfinţilor «noi» în lumea bizantină şi postbizantină“ sau cea a părintelui profesor Emanoil Băbuş, care a avut titlul „Iconografia bizantină şi aniconism islamic“. Nu au lipsit discuţiile pe marginea celor expuse, precum şi alte prezentări, care s-au încheiat la ora 19.00, aşa cum a prevăzut programul, oră la care ediţia noastră era închisă. Astăzi, participanţii sunt invitaţi la un pelerinaj la mănăstirile din zona Neamţ, eveniment cu care se încheie sesiunea din acest an a CNIB.

Ne-a vorbit despre eveniment preşedintele de organizare, părintele lect. dr. Mihai Vizitiu: „Având condiţii optime de cazare şi de masă, munca noastră s-a uşurat mult, iar Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a sprijinit financiar organizarea,

dar am avut şi un ajutor de la Secretariatul de Stat pentru Culte. Invitaţii s-au simţit bine aici, unde liniştea zonei a contribuit la buna desfăşurare a lucrărilor şi sperăm că în viitor se vor mai organiza astfel de întâlniri culturale“.

▲ O întrunire eficientă, cu hotărâri decisive

Deşi la închiderea ediţiei sesiunea de comunicări a CNIB de anul acesta nu era încheiată, preşedintele Comisiei, prof. dr. acad. Emilian Popescu (foto), ne-a spus câteva cuvinte despre întâlnirea din acest an: „Întâlnirea de anul acesta a adus nou tematica icoanei, una de mare actualitate. Cei care au participat cu lucrări au venit din toate părţile ţării şi de la diferite instituţii şi chiar şi din străinătate. Participanţii au fost de un nivel ridicat, specialişti de mâna întâi şi de aceea lucrările vor fi publicate pentru prima dată într-un volum. Vom adresa Sfântului Sinod rugămintea de a se întruni şi a rediscuta problema icoanei astăzi, fiindcă, aşa cum constatăm în majoritatea cazurilor, sunt nu numai pictori improvizaţi, dar şi maniera de a picta ţine de liberul plac. De asemenea, dându-ne seama că facultăţile de Teologie Ortodoxă nu au specialişti în arta creştină şi acest lucru este lăsat laicilor, care nu înţeleg mereu foarte corect problemele de spiritualitate, am hotărât să cerem Sfântului Sinod să reintroducă studiul Artei creştine în facultăţile de Teologie Ortodoxă, la secţia Pastorală. Am abordat şi problema prezenţei icoanei în instituţii şi am ajuns la concluzia că icoana trebuie să fie instrumentul Revelaţiei divine ce trebuie cunoscut de societate şi este un simbol al credinţei. Ne-am simţit foarte bine aici la Mănăstirea Neamţ, unde este un mediu plăcut, duhovniceşte, dar şi condiţii optime pentru desfăşurarea unei întâlniri academice, fapt pentru care mulţumim organizatorilor“.