Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Bacalaureat: subiectul şi baremul de corectare la proba scrisă de limba română

Bacalaureat: subiectul şi baremul de corectare la proba scrisă de limba română

Un articol de: Oana Rusu - 30 Iunie 2007

▲ La Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) s-a extras ieri varianta cu numărul 78 la proba scrisă de limba şi literatura română a examenului de bacalaureat ▲ „Subiectele nu sunt foarte comode, deşi fac parte din programă, cu referiri stricte la competenţele prevăzute în programă, deşi au fost cunoscute şi elevii aveau posibilitatea să le rezolve din timp. Din plimbările care le-am făcut prin şcoli pentru a vedea pulsul elevilor şi modul în care au perceput subiectele, am văzut că erau foarte mulţi dezamăgiţi, nemulţumiţi că nu vor reuşi să ia o notă mare“, a declarat Camelia Gavrilă, şefa ISJ Iaşi ▲

Proba scrisa de limba şi literatura română

Proba A - Subiect Examen nr. 78

Subiectul I (40 de puncte)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

„Încălecat spre a mă putea ţinea mai aproape de părintele Ghermănuţă.

Cât prindeai cu ochii spre răsărit între munţi de o parte şi între munţi de alta, pârâul Nichitului curgea grăbit şi limpede, acum pintre fâneţe înflorite, acum pintre lunci tinere de mesteacăni, de sălcii sau de arini, acum pintre prundişuri întinse şi sterpe de mozaic cu multe feţe; iar razele soarelui ce cădeau pieziş pe crestele fugătoare ale undelor lui, îi dădeau înfăţişarea cotigită* a unei nesfărşite cordele* late de mătasă moale, cu schimbatoare sclipiri de aur...

Amurgul începuse a se ridica din adâncuri... iar între piscurile înalte ale munţilor, ce se răsfăţau, încă în pulberea de lumină roşietică a celor din urmă raze ale apusului, văile tupilate întunecau priveliştea, ca atâtea pete imense de umbră viorie... Din adâncimi, din înălţimi, din taina pădurilor, din întunericul codrilor, din văzduhuri, de pretutindeni, glasurile prelungi ale serilor de munte se ridicau treptat a linişte şi odihnă... Şi, încet, încet se stingeau toate şi toate adormeau pe rând, şi tot mai rar se desprindea din depărtări un lătrat de câne, un sunet de talangă, un glas de bucium... Numai pârâul, mânat cu grăbire, în calea lui fatală, de o putere nemaivăzută, mai însemna, în amorţirea universală, eterna mişcare a vieţii în vinele adormite ale lucrurilor... Departe, foarte departe, la răsăritul din faţa noastră, spre gura largă a văii, sclipea încă ceva în umbra amurgului, ca o stea căzută din ceruri pe pământ... era cea de pe urmă rază de lumină, ce cădea rătăcită şi pieziş din depărtările apusului, pe luciul metalic şi înalt al turnului de la biserica schitului; iar când această stea se mistui şi se stinse în umbra pământului, o altă stea se aprinse în tăriile cele mai de sus ale cerului... era luceafărul de seară...

Un sunet prelung şi jalnic de aramă sunătoare, lovită în răstimpuri deopotrivă de depărtate, înfiora şi făcu să tremure umbrele singuratice ale văzduhului: şi valea largă se umplu, până la marginile de deasupra ale munţilor săi, de glasul sfânt al rugăciunii şi al păcii... Era clopotul schitului, care vestea închinătorilor pustiului ceasul slujbei de seară...

Părintele Ghermănuţă se opri din mers în faţa răsăritului, îşi luă smerit, cu toate cele cinci degete răsfirate ale stângii sale, comanacul* din cap; iar cu cele trei degete iniţiale şi împreunate ale dreptei, de trei ori însemnă larg, cu trei cruci evlavioase şi mari, cele patru puncte sacramentale* ale trupului său, şi atingând, după fiecare cruce, pământul cu dosul mânii de închinare, de trei ori se plecă, în chip de metanie*, în faţa atotputernicului şi nevăzutului său D-zeu“.

(Calistrat Hogaş, „Părintele Ghermănuţă“)

* cotigita, vb. - cotită

* cordea, cordele, s.f. - panglică îngustă care serveşte ca ornament, legată în par, la gât, la pălărie

* comanacul, s.n. - acoperamant al capului, de forma cilindrică, purtat de călugări

* săcramental, adj. - solemn

* schit, s.n. - mănăstire mică sau aşezare călugărească situată într-un loc retras

* metanie, s.f. - îngenunchiere şi inclinare a corpului până la pământ, în semn de veneraţie şi de pocăinţă

1. Scrie câte un antonim potrivit pentru patru adjective selectate din text. 4 puncte

2. Explică folosirea punctelor de suspensie în enunţul „Amurgul începuse a se ridica din adâncuri...“. 4 puncte

3. Selectează patru cuvinte aparţinând câmpului semantic al naturii. 4 puncte

4. Precizează valoarea expresivă a două adjective din enunţul: „Un sunet prelung şi jalnic de aramă sunătoare“. 4 puncte

5. Transcrie două structuri lexicale care cuprind o imagine vizuală, respectiv, o imagine auditivă. 4 puncte

6. Prezintă perspectiva narativă în textul dat. 4 puncte

7. Precizează semnificaţia a două figuri de stil diferite, din text. 4 puncte

8. Explică motivul folosirii frecvente a imperfectului, în textul citat. 4 puncte

9. Motivează, prin intermediul a două argumente, prezenţa descrierii în textul dat. 4 puncte

10. Ilustrează una dintre calităţile generale/ particulare ale stilului, existente în fragmentul citat. 4 puncte

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre conştiinţa de sine, pornind de Ia următoarea afirmaţie: „Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt“. (Tudor Vianu, „Jurnal“)

Atenţie! în elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de afirmaţia dată; enunţarea şi dezvoltarea convingătoare a cel puţin două argumente (pro şi/ sau contra) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii adecvate; 12 puncte

- să respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 4 puncte

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul respectă limita minimă de spaţiu precizată.

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

Scrie un eseu argumentativ, de 2-3 pagini, în care să prezinţi imaginarul poetic tradiţionalist într-o poezie studiată, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmaţie critică: „Tradiţionalismul nu e convertirea sămănătorismului: tradiţionalismul e un stil, o formulă inventată de poeţii moderni ieşiţi adesea din şcoala simbolismului“. (Nicolae Manolescu, „Metamorfozele poeziei“)

Notă! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu minimum 4 argumente) şi concluzia/ sinteza. Pentru conţinutul eseului, vei primi 16 puncte, iar pentru redactarea lui, vei primi 14 puncte; organizarea ideilor în scris - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuaţia - 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

Barem de corectare şi de notare

Subiectul I (40 de puncte)

1. Scrierea potrivită a câte unui antonim potrivit pentru patru adjective din text. (1p+1p+1p+1p) 4 puncte

2. Explicarea folosiri punctelor de suspensie în enunţul dat, de exemplu: puncte de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire (vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea, considerând restul uşor de înţeles şi lăsând locul unor completări din partea receptorului etc.); aici poate exprima uimirea, încântarea la apariţia amurgului; punctele de suspensie departajează o secvenţă care este expresia un ei constatări de restul enunţului, în care apar detalieri ale imaginilor înregistrate din perspectiva privitorului etc. 4 puncte

3. Selectarea celor patru cuvinte aparţinând câmpului semantic al naturii: „Munţii“, „pârâul“, „fâneţe“, „amurgul“, apusul“ etc. 4 puncte

4.Precizarea valorii expresive a două adjective din enunţul dat (la alegere: „prelung“, „jalnic“, „sunătoare“, prin utilizarea adjectivelor, pe baza epitetelor şi a personificării se realizează imagini auditive care completează impresia de pictural din tabloul înserii şi care au rolul de a provoca o anumită stare în sufletul cititorului. 4 puncte

5. Transcrierea corectă a celor două structuri lexicale care cuprind câte o imagine vizuală („amurgul începe a se ridica din adâncuri“, „văile tupilate întunecau privirea“, etc), respectiv o imagine auditivă (glasurile prelungi ...“, „un sunet prelung şi jalnic“ etc.). 4 puncte

6. Prezentarea perspectivei narative în textul dat, de exemplu: în primul, paragraf apare perspectiva unui narator implicat, subiectiv/ naraţiune la persoana I singular; în celelalte paragrafe (preponderent descriptive, cu excepţia finalului, unde apar şi structuri narative), ipostaza naratorului implicat se particularizează în cea a observatorului care notează ceea ce vede, simte şi îl impresionează pe marea scenă a naturiisau în atitudinea personajului părintele Germănuţă/ naraţiunea la persoana a III-a cu sublinierea detaliului semnificativ etc. 4 puncte

7. Precizarea semnificaţiei a două figuri de stil diferite, de ex. repetiţia „Şi încet, încet..“, „Departe, foarte departe...“, prin indici de modalitate şi de spaţialitate, marchează gradaţia în apariţia înserării, etc., personificarea „un sunet prelung şi jalnic (...) înfioră şi făcu să tremure umbrele...“, sugerează transferul asupra naturii a trăirilor umane / subiective. 4 puncte

8. Explicare motivului folosirii frecvente a imperfectului, de exemplu: imperfectul exprimă acţiuni trecute şi neterminate; în fragmentul citat, sugerează prelungirea efectelor tabloului înserării asupra privitorului şi dincolo de timpul fizic/ real al observaţiei fenomenului etc. 4 puncte

9. Motivarea, prin intermediul a două argumente, a prezenţei descrieri în textul dat, de ex. modul de expunere este descrierea (de tip tablou); descrierea este panoramică, dinspre general spre particular şi dinspre planul îndepărat către cel apropiat; preponderenţa grupului nominal (substantiv ^ adjectiv cu valoare stilistică de epitet) a figurilor de stil/ a procedeelor artistice proprii unei descrieri artistice (epitetul, enumeraţia, personificarea, hiperbola, gradaţia...) şi a imaginilor artistice adresate vizualului şi auditivului; tehnica detaliului semnificativ într-o imagine de sinteză, pluridimensională; sublinierea comuniunii om - natură etc. 4 puncte

10. Ilustrarea uneia dintre calităţile generale / particulare ale stilului, existente în fragmentul citat, de exemplu: claritate, proprietate, corectitudine, variaţie stilistică, eufonie, cursivitate, oralitate, expresivitate etc. 4 puncte

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

1. Construcţia discursului de tip argumentativ. (Structurarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente - ipoteza, enunţarea şi susţinerea argumentelor, concluzia; utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri, de ex. verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune; adverbe/ locuţiuni adverbiale de mod folositge ca indici ai subiectivităţii evaluative: probabil, posibil, desigur, fără îndoială, cu sigurtanţă; conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv: deoarece, din cauză că, încât, aşa că, aşadar; conectori argumentativi: în primul rând, în plus, de fapt, oricum, prin urmare, etc. 4 puncte

2. Conţinutul şi structura argumentării. Formularea clară a propriei opinii, enunţarea a cel puţin două argumente (pro şi/sau contra) viabile, pertinente, adecvate ipotezei, dezvoltarea lor convingătoare, prin exemplificări sau prin explicaţii clare; formularea unei concluzii adecvate). 12 puncte

3. Corectitudinea limbii utilizate, aşezarea în pagină, lizibilitatea. 4 puncte

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A. Conţinut - 16 puncte

1. Formularea tezei, a punctului de vedere cu privire la temă, prin raportare la afirmaţia critică dată, (de ex.: disociere faţă de „şcoala simbolismulului“, surse de inspiraţie din mediul rural, mediul citadin ducând la impuritatea sufletească, accentul pus pe etic, etnic şi social; cultivă universul patriarhal; principalele izvoare de inspiraţie sunt folclorul şi istoria; tematica religioasă, anistorismul etc.). 6 puncte

2. Formularea şi dezvoltarea a minimum patru argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă ilustrate prin exemplificări din opera aleasă. 5 puncte

3. Concluzia / sinteza. 5 puncte

B. Redactarea - 14 puncte

4. Organizarea ideilor în scris 3 puncte

5. Utilizarea limbii literare. 3 puncte

6. Abilităţi de analiză şi interpretare 3 puncte

7. Ortografia 2 puncte

8. Punctuaţia 2 puncte

9. Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea. 1 punct

Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se obţine prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nu se acordă fracţiuni de punct.