Biserica „Buna Vestire“, bijuterie arhitectonică a Braşovului

În salba de lăcaşuri de închinare ce împodobesc cetatea transilvană, alături de monumentele istorice, vechi mărturii ale existenţei românilor din Ţara Bârsei, se află şi câteva lăcaşuri de cult cu un trecut nu foarte îndepărtat, dar cu un loc aparte în comunitatea braşoveană. O astfel de biserică este şi cea închinată Bunei Vestiri, situată chiar în inima oraşului de sub Tâmpa.

Cei care vizitează Braşovul nu au cum să nu observe, măcar în treacăt, frumuseţea Bisericii „Buna Vestire“, pentru că lăcaşul de cult este situat chiar în inima oraşului, foarte aproape de centrul istoric. Drumul spre frumoasele locuri pline de istorie din centrul civic şi din Şcheii Braşovului trece pe lângă acest minunat locaş de cult, un loc plin de spiritualitate şi un simbol pentru comunitatea braşoveană. Cei care îi calcă pragul descoperă o biserică vie, plină de credincioşi, recent restaurată şi cu o atmosferă duhovnicească unică. Poate că aceste cuvinte ar părea la prima vedere prea laudative, însă vom vedea că, într-adevăr, Biserica „Buna Vestire“ din Braşov este un loc duhovnicesc aparte.

Zidirea acestui lăcaş de cult a început în anul 1934, într-o epocă nu foarte uşoară pentru românii ieşiţi din crunta experienţă a primului război mondial. Lucrările de zidire au fost coordonate de protopopul Mihail Hodârnău şi de preotul Ioan Florea. Stilul treflat, bizantin şi celelalte elemente unicat din arhitectura bisericii se datorează viziunii şi eforturilor arhitectului Octavian Smigelschi, fiul celebrului pictor al Catedralei mitropolitane din Sibiu. Lucrările de execuţie au fost conduse de cunoscutul inginer braşovean Wildemann. Lăcaşul de cult este zidit din cărămidă, pe un soclu de piatră de granit. În aceeaşi perioadă, au început şi lucrările de construcţie la casa parohială. După trei ani de eforturi considerabile din partea comunităţii, biserica a fost finalizată în 1937.

Iconostas de la 1751

O bună perioadă de timp, dat fiind şi contextul istoric al anilor â40 şi de mai târziu, lăcaşul de cult nu a fost împodobit cu pictură. Lucrul acesta s-a realizat abia în 1971, când au început lucrările la pictura actuală, în tehnica fresco.

„Pictura bisericii noastre a fost finalizată în 1976 şi a fost realizată de pictorul Iosif Vasu. Sfinţirea a avut loc pe 12 noiembrie 1978, când Mitropolitul Nicolae Mladin a venit în mijlocul comunităţii noastre“, ne-a explicat preotul Mihai Manolache de la Biserica „Buna Vestire“ din Braşov. Biserica a primit şi un iconostas deosebit, de la Biserica „Sfântul Nicolae“ din Şcheii Braşovului. Aceste iconostas din lemn sculptat a fost donat în Şcheii Braşovului de împărăteasa Elisabeta Petrovna a Rusiei, în 1751. Donaţia către Biserica „Buna Vestire“ s-a făcut în 1952. Odată cu începerea picturii în anii â70, sub coordonarea preoţilor Ioan Florea şi Mihai Manolache, pictorul făgărăşean Iosif Vasu a restaurat şi iconostasul primit din Şcheii Braşovului, împodobindu-l cu noi icoane. După aducerea iconostasului, au fost realizate şi stranele. Lucrarea a fost încredinţată meşterului Moise Şchiopu din Rupea, cel care făcuse, în aceeaşi perioadă, şi stranele Bisericii „Sfântul Nicolae“ din Şcheii Braşovului. O importantă lucrare a avut loc între 1952-1953, când arhitectul Ioan Cristodulos a adăugat lăcaşului de cult cele opt coloane de marmură din interior. În acelaşi timp, s-a făcut şi pardoseala din mozaic.

Restaurarea picturii

În anii ’80, la biserica braşoveană s-au mai realizat şi alte lucrări de amenajare şi de înfrumuseţare. Astfel, între 1982-1987, lăcaşul de cult a fost zugrăvit la exterior, în tehnica terasit. În aceeaşi perioadă, casa parohială a fost la rându-i zugrăvită la exterior. Tot atunci, s-a împrejmuit cu gard atât lăcaşul de cult, cât şi casa parohială, cu un gard din beton, iar tabla de pe biserică a fost vopsită. 

În acest an, prin grija preoţilor slujitori şi a credincioşilor, pictura lăcaşului de cult a fost restaurată, întrucât anii care au trecut peste ea au deteriorat-o. Restaurarea picturii a fost asemănată de mulţi cu o renaştere a bisericii. „La ultima vizită pastorală din anul trecut a Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, am fost îndemnaţi să curăţăm pictura şi să facem din această biserică o mireasă a lui Hristos. Era atât de afumată pictura încât nu se mai vedea chipul vreunui sfânt. Am pornit împreună cu ceilalţi preoţi de la biserica noastră lucrarea de refacere a picturii, care arată acum ca o mireasă, aşa cum ne-am dorit cu toţii şi aşa cum ne-a îndemnat părinteşte IPS Mitropolit Laurenţiu. Costurile acestor lucrările de restaurare au depăşit suma de trei miliarde de lei vechi, iar credincioşii, precum şi mai mulţi binefăcători, ne-au fost alături tot timpul“, ne-a mai spus părintele Manolache. Proiectul de restaurare a avut şi o campanie de strângere de fonduri din comunitate, sub deviza „Spălând un sfânt, curăţăm haina sufletului nostru“. S-a arătat că pictura şi întreaga biserică sunt o moştenire nepreţuită, iar reînfrumuseţarea veşmântului pictural era o datorie sufletească a credincioşilor actuali.

Corala bisericii

Spuneam la început că intrând în Biserica „Buna Vestire“ din Braşov, ai sentimentul că te afli într-un loc aparte. Pe lângă pictura proaspăt restaurată, un alt lucru impresionează. O corală deosebită înfrumuseţează slujbele religioase, încât atmosfera de rugăciune şi de înălţare sufletească copleşeşte pe oricine participă la programul liturgic de aici. Frumuseţea cântărilor şi armonia lor au pătruns atât de mult în sufletele oamenilor, încât întreaga suflare din biserică îi cântă lui Dumnezeu laudă şi mulţumire, alături de corală.

„Avem credincioşi foarte buni, care vin la biserica noastră constant şi se roagă împreună cu noi. Sunt trei parohii arondate bisericii noastre, iar enoriaşii sunt foarte ataşaţi de sfânta biserică, un rol important avându-l şi corul. Ne bucurăm să auzim minunatele cântări şi pe credincioşi cum cântă împreună cu ei“, a adăugat părintele Mihai Manolache.