Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, s‑a aflat în perioada 20‑22 februarie în Mitropolia de Veria, Naousa și Kampania din Grecia. Vizita acestuia, ca
Comemorarea românilor uciși în masacrul de la Fântâna Albă
Sâmbătă, 1 aprilie, la împlinirea a 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la Portalul Memorial Golgota Neamului - „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna, a avut loc pomenirea celor uciși atunci pentru dorința de a trăi în patria-mamă, în libertate și credință.
Potrivit arhiepiscopiasucevei.ro, a fost săvârșită slujba Parastasului, la care au slujit clerici ai mănăstirii și din satul Putna. Apoi, au depus coroane și jerbe de flori reprezentanți ai următoarelor instituții: Primăria Putna, Primăria Vicovu de Sus, Primăria Straja, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români - filiala Suceava.
A urmat un recital de cântec și poezie al Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul „Ion Nistor”, dedicat celor uciși în 1941.
Părintele stareț al Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, a prezentat mesajul domnului Gheorghe-Florin Cârciu, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de pretutindeni.
Sfinția sa a amintit că din 2019 nu s-a mai putut merge la Fântâna Albă, la fața locului. La comemorarea din anul 2018, s-a făcut propunerea să se deschidă un punct de trecere a frontierei care să permită accesul direct la locul masacrului, care este foarte aproape de graniță - în prezent se poartă discuții pentru realizarea trecerii de frontieră Fântâna Albă-Climăuți. Tot atunci s-a făcut promisiunea că în manualele de istorie va fi prezentat Masacrul de la Fântâna Albă, fapt care nu s-a întâmplat până în prezent.
În final, a exprimat nădejdea că o veche dorință, aceea de a se ridica o biserică pe locul masacrului, va fi împlinită cândva.



.jpg)
