Conferință pastoral-misionară semestrială la Palatul Patriarhiei

Arhiepiscopia Bucureștilor a organizat astăzi, 26 mai, prima sesiune a conferinței pastoral-misionare la care au participat clericii din București și județul Ilfov. Întâlnirea s-a desfă­șurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București și a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Lucrările Conferinței pastoral-misionare de primăvară au fost precedate de Sfânta Liturghie, să­vârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, care a fost urmată de slujba de Te Deum.

La prima sesiune a conferinței desfășurate la Palatul Patriarhiei au luat parte preoții și diaconii din protopopiatele Capitalei și ale ju­dețului Ilfov, preoții de caritate, preoții misionari din unitățile de învățământ, preoții militari, precum și preoții slujitori la cimitirele de stat. După intonarea troparului pascal, Patriarhul României a binecuvântat începerea lucrărilor Con­ferin­ței clericale și a rostit cuvântul introductiv intitulat „Centenarul Patriarhiei Române: un secol de unitate națio­nală și bisericească”.

În continuare, au fost prezentate trei referate cu teme adaptate contextului Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române. Această parte a conferinței a fost moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, care l-a prezentat pe fiecare dintre cei trei vorbitori.

Primul care a luat cuvântul a fost părintele prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, care a susținut referatul „Autocefalia în Biserică: prevederi canonice, dezvoltări subsecvente și realități ecleziale actuale”. „Biserica Ortodoxă, pe baza ecleziologiei sale de comuniune trinitară, se definește ca fiind comuniunea Bisericilor locale autocefale, organizate etnic, care funcționează sinodal și care păstrează unitatea dogmatică, canonică și cultică a Ortodoxiei. Prin termenul de autocefalie, ce constituie una dintre notele caracteristice ale Ortodoxiei, limbajul ecleziastic de­semnează statutul canonic al unei Biserici organizate într-un cadru social-politic, geografic și etnic bine definit, care se bucură de autonomie ecleziastică maximă și care are drep­­tul de a-și alege fără nici o ingerință externă propriul protoierarh (πρῶτος-­­­primus) prin hotărârea sinodului său de ierarhi”, a explicat părintele profesor George Grigoriță. 

A doua prelegere, „Contribuția Patriarhului Elie Miron Cristea la înființarea Patriarhiei Române”, a fost susținută de dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca. „Între cei care au jucat un rol important în procesul ridicării Bisericii noastre la rangul de Patriarhie și a întâistătătorului ei la demnitatea de Patriarh se numără și Mitropolitul Primat Elie Miron Cristea, devenit, la 1 noiembrie 1925, primul Patriarh al României. Mi-am propus să prezint succint rolul jucat de ierarhul ardelean în evenimentele referitoare la unificarea ierarhică, la reașezarea raporturilor dintre Biserică și Stat în România întregită, la înființarea Patriarhiei și la ceremonia de întro­nizare a primului Patriarh. În­fiin­țarea Patriarhiei Române reprezintă încununarea și pecetluirea unui proces complex cu multiple semni­ficații (politice, naționale, ecleziastice, social-culturale), desfășurat între anii 1919 și 1925, ale cărui mize majore au fost reorganizarea unitară, pe baze legislative solide, a Bisericii Ortodoxe Române, consolida­rea ei institu­țională în raport cu Statul și afirma­rea prestigiului ei în lumea creș­tină, în general, și în cea ortodoxă, în special”, a explicat cercetătorul Mircea-Gheorghe Abrudan.

Ultimul referat i-a aparținut prof. dr. George Enache, cadru didactic la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, și s-a intitulat „Gala Galaction, Apostolul Pavel și misiunea Bisericii”. În prelegerea sa, profesorul universitar a eviden­țiat elementele necesare succesului activității misionare a Bisericii în viziunea preotului Gala Galaction: „Centrul gândirii spirituale a lui Gala Galaction este Hristos Cel viu, singurul care asigură existența în adevăr și evită ca creștinismul să devină o simplă ideologie, iar Biserica o instituție publică oarecare. Hristos Cel viu este prezent în Sfântul Potir la fiecare Liturghie și, de aceea, Gala Galaction a fost unul dintre promotorii de frunte ai re­nașterii euharistice în Biserica ­Ortodoxă Română. De asemenea, el insistă ca predica să devină acel ­instrument eficace pentru ca oamenii să se îndrepte spre cele sfinte. A predica înseamnă a face misionarism. Gala Galaction are pagini multe despre rolul misionar al Bisericii și al clericilor. Succesul activității misionare se atinge cu două condiții: o implicare totală în actul misionar și o cultură teologică solidă”.

Toți clericii au primit la final, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, două volume apărute la Editura „Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei: „Florilegiu patristic despre unitatea de credință” și „Viața și activitatea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica”.