Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Cuvântul profesorului: Diavolul ştie perfect cum să-şi eşaloneze tentaţiile

Cuvântul profesorului: Diavolul ştie perfect cum să-şi eşaloneze tentaţiile

Un articol de: Pr. Prof. Univ. Petre Semen - 25 Septembrie 2010

Cauzele sau mai exact izvorul păcatului s-a dovedit că trebuie căutat în cele trei mari ispite cu care Satana l-a încercat şi pe Mântuitorul Hristos în pustie şi anume: pofta cărnii (a trupului), pofta ochilor şi mândria (trufia) vieţii. După părerea unor gânditori creştini, prin pofta ochilor nu trebuie înţeleasă numai tendinţa dezordonată a simţurilor la dezordinea senzualităţii, ci întreaga înclinaţie a omului spre comoditate, prin căutarea a tot ceea ce este mai uşor şi mai plăcut, sau a drumului mai scurt, chiar cu preţul îndepărtării de Dumnezeu (cf. F. Fr. Carvajal, De vorbă cu Dumnezeu, p. 9). Aceeaşi idee o exprimase cu mult timp înainte Sf. Ioan Gură de Aur care observă că toate păcatele omului sunt cuprinse în: slujirea pântecelui, dragostea nestăvilită după averi şi bani. De observat că supremaţia o deţine pofta trupului. Diavolul este şi psiholog şi ca atare mizează pe firea omului mereu poftitoare.

A doua este ispita minţii, adică a firii cugetătoare şi iscoditoare a omului, permanent doritoare de noutăţi, deşi nu toate sunt mereu de folos, iar ultima este pofta inimii. Aceste ispite nu apar totuşi în acelaşi timp, excepţie făcând doar la Domnul Hristos. Ca un excelent cunoscător al firii umane, diavolul ştie perfect cum să-şi eşaloneze tentaţiile în funcţie de etapele vârstei omului şi, de ce nu, ţinând seama şi de preocupările acestuia. Dacă prima ispită este destinată în primul rând tinerilor, a doua o rezervă omului matur, prin cea de-a treia ispită îi urmăreşte mai ales pe cei mai în vârstă.