Descoperire arheologică la Mănăstirea Viforâta din judeţul Dâmboviţa

Mănăstirea Viforâta din județul Dâmbovița trece în ultima perioadă printr-un amplu proces de consolidare, înnoire și înfrumusețare. În cadrul lucrărilor de restaurare a acestei vetre monahale au fost făcute importante descoperiri arheologice cu privire la trecutul așezământului, sub biserica actuală a mănăstirii găsindu-se urme ale altor două locașuri mai vechi. 

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhi­episcopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, însoțit de părinți de la Centrul eparhial, a efectuat vineri, 24 iulie, o vizită de lucru la Mănăstirea Viforâta, din judeţul Dâmboviţa, pentru a constata stadiul lucrărilor la șantierul de restaurare și consolidare a bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Târgoviştei.

Ierarhului i s-a prezentat și stadiul lucrărilor de cercetare arheologică, realizate de către specialiști ai Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgo­viște, care au arătat că sub actuala biserică există vestigiile altor două sfinte locașuri. Urmele descoperite aparţin unor biserici de la sfârșitul secolului al 15-lea, respectiv de la jumătatea secolului al 17-lea. Pe lângă ruinele celor două biserici, de la care s-au păstrat în special pavaje foarte bine conservate, au fost evidențiate și numeroase morminte monahale.

Totodată, Înaltpreasfinția Sa a văzut și stadiul lucrărilor de restaurare a icoanelor vechi și a catapetesmei actualei biserici a mănăstirii, ce a fost realizată în anul 1864 de către celebrul sculptor Karl Stork. Ierarhul i-a îndemnat pe toți cei implicați în acest amplu proiect să identifice soluțiile cele mai potrivite și rapide pentru finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare și conservare a vestigiilor istorice.

Mănăstirea Viforâta este ctitorie a voievodului Vlad Înecatul, din anul 1530, fiind refăcută de către voievozii Radu Mihnea (1611-1616)­ şi Matei Basarab (1632-1654). Tradiția și unele documente mai vechi spun că pe locul actualei mănăstiri a existat o bisericuță mai veche, de pe la jumătatea secolului al 15-lea (1447-1456), ctitorie aparținând domnitorului Vladislav Voievod Basarab. De-a lungul timpului, mănăstirea, al cărei nume aminteşte de vicisitudinile meteorologice, dar şi istorice care s-au abătut asupra sa, a fost reparată şi restaurată în mai multe rânduri.

Lucrările de restaurare și consolidare de la Mănăstirea Viforâta au debutat recent și se desfășoară prin POR 2014-2020, Axa prioritară 5, Îmbunătățirea mediului ­urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural,  5.1. - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural/ Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a iden­ti­tății culturale.