Poetul Mihai Eminescu a fost evocat și la Drobeta-Turnu Severin printr-un eveniment cultural și artistic, miercuri, 15 ianuarie. Astfel, la cea de a 30-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură „Mihai Eminescu” au participat numeroase personalităţi din lumea culturală naţională şi internaţională. În cadrul întâlnirii de la Palatul Culturii „Teodor Costescu” a luat cuvântul Preasfinţitul Părinte Episcop Nicodim, care a vorbit despre rolul poetului Mihai Eminescu pentru cultura românească. Ierarhul a scos în evidenţă că Familia, Şcoala şi Biserica au fost factori definitorii în formarea caracterului poetului naţional.
Au urmat cuvântările reprezentanţilor instituţiilor culturale care s-au implicat în organizarea acestui eveniment şi ale altor invitaţi: eminescologi, profesori şi istorici. Corul „Kinonia” al Episcopiei Severinului şi Strehaiei a susţinut un moment artistic cu un repertoriu format dintr-o suită de cântări pe versuri de Mihai Eminescu.
Asociația „PATMOS” Onești va dezvolta, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, un mecanism de sprijin la domiciliu pentru persoanele vârstnice, adulții cu dizabilități și alte persoane vulnerabile care nu se pot deplasa pentru a beneficia de hrană. Proiectul „Masa aproapelui” este finanțat de Consiliul Județean Bacău și prevede furnizarea a cel puțin 1.500 de porții de hrană caldă.
În Parohia Ortodoxă Română Boz, Protopopiatul Sebeş, s-a desfășurat Școala de vară „Păstrători ai trecutului, arhitecți ai viitorului”, un proiect dedicat copiilor și tinerilor, care a îmbinat rugăciunea, cateheza, creativitatea și valorificarea tradițiilor.
În perioada 17-19 august, în cadrul proiectului „Tabăra din pridvorul satului”, organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, prin Departamentul de misiune pentru tineret al Arhiepiscopiei Iaşilor, în parohiile „Naşterea Maicii Domnului”-Concești și „Sfântul Proroc Ilie”-Movileni, judeţul Botoşani, 150 de copii şi tineri (cu vârste între 6 și 20 de ani) au participat la diferite activităţi: religioase, culturale, distractive și recreative. Tabăra a devenit o tradiție mult-așteptată de copiii din comuna Concești, care cu entuziasm și emoții mari, an de an, se adună în jurul bisericii pentru a mai petrece trei zile de neuitat.
Un grup de 45 de copii și însoțitori de la Parohia Șerban Vodă din Bucureşti au trăit, între 23 și 25 august, zile de neuitat într-un pelerinaj-excursie pe meleagurile Moldovei, la mănăstirile ctitorite de Ștefan cel Mare și de urmașii lui întru credință.
.jpg)
Duminica a 13-a după Rusalii (Pilda lucrătorilor răi) Matei 21, 33-44 Zis-a Domnul pilda aceasta: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie; a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a
„Zis-a Domnul: Adevărat grăiesc vouă, că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele și hulele câte vor fi hulit; dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat în veac, ci este vinovat de
Fraților, dacă cineva are încredere în sine că este al lui Hristos, să gândească de la sine și aceasta că, precum este el al lui Hristos, tot așa și noi ai lui Hristos suntem. Și, chiar de mă voi lăuda, ce
Sfântul Cuvios Pimen cel Mare (†450) a fost egiptean şi s-a nevoit în pustia Egiptului, în timpul domniei împăratului Teodosie al II-lea (408-450). Împreună cu cei şapte fraţi ai săi au luat drumul
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 319-320 „Se spunea despre starețul Paisie (de la Neamț) că permanent era ocupat cu frățimea și ușile
Mulțimi nenumărate de virusuri asaltează din cele mai vechi timpuri toate speciile de viețuitoare de pe planeta noastră. Nu este ocolită nici specia umană și, periodic, epidemiile provoacă suferințe uriașe
În luna august sunt trei sărbători care ne arată icoana Deisis: Schimbarea la Faţă a Domnului (6 august), în care apostolii Îl văd pe Hristos în slava Lui dumnezeiască, pe cât li se putea, apoi sărbătoarea
Domnitorii români au fost stâlpii principali ai apărării identității neamului românesc, credința ortodoxă fiind un element central al acesteia, devenind și scut de apărare a pământului strămoșesc, dar
