În familia lui Mihai Eminescu, pe linie maternă, a existat o adevărată „constelație monahală”. Fevronia, Sofia, Olimpiada, Xenia Velisarie și Ruxandra-Epracsia nu sunt simple nume ale trecutului, ci
În familia lui Mihai Eminescu, pe linie maternă, a existat o adevărată „constelație monahală”. Fevronia, Sofia, Olimpiada, Xenia Velisarie și Ruxandra-Epracsia nu sunt simple nume ale trecutului, ci
În opera lui Eminescu, femeia este privită într-un mod profund uman şi nobil, cu admiraţie şi respect, ca o fiinţă purtătoare de taină, frumuseţe şi sens. Interpretările care susţin că poetul ar fi
Îndeobște, s-ar putea crede că Mihai Eminescu nu are nevoie de evocări, de pagini de memorialistică ori de mărturii târzii. O figură atât de monumentală pare să sfideze timpul prin însăși opera sa
La cumpăna veacurilor 19-20, pronia divină a rânduit ca două spirite de excepție să se întâlnească în duh: Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc, și Elie Miron Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, dar și primul teolog care, cu minte luminată, a așternut pe hârtie prima teză de doctorat despre Mihai Eminescu, la Universitatea din Budapesta. În paginile sale, Miron Cristea nu a făcut doar o analiză literară, ci a înălțat laude poetului care a devenit în ochii săi un mistic al neamului, un pătimitor hristic pentru cultura națională.
S-au împlinit 136 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Mihai Eminescu, iar amintirea lui strălucește în conștiința noastră ca o candelă nestinsă, vegheată de credință și iubire de neam. Omul deplin al
La 15 iunie 2025, cu prilejul împlinirii a 136 de ani de la trecerea la cele veșnice a poetului național Mihai Eminescu, Asociația Culturală „Vovidenia‑Neamț” a organizat, la Schitul Vovidenia al Mănăstirii Neamț, o slujbă de pomenire în cinstea celui numit, pe drept cuvânt, „omul deplin al culturii române”.
În Duminica întâi după Rusalii, a Tuturor Sfinților, Sfânta Liturghie din Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită de un sobor de preoţi şi diaconi sub protia părintelui arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al sfântului lăcaş. La final a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru poetul Mihai Eminescu.
Sărbătorirea Zilei Culturii Naționale și comemorarea a 175 de ani de la nașterea omului deplin al ei, Mihai Eminescu, au constituit bune prilejuri de a reitera aportul Bisericii noastre strămoșești la tezaurul cultural românesc. Cât despre poetul Mihai Eminescu, reprezentantul cel mai de seamă al culturii noastre naționale, trebuie să reiterăm o realitate de netăgăduit: era puternic ancorat în spiritualitatea ortodoxă românească.
Declarat „Anul Eminescu”, 2025 va aduce în atenția publică și lucruri interesante, poate mai puțin știute, despre poet, dar va și îngroșa, cum deja ne-am obișnuit de o vreme încoace, rândurile acelora car
Preot, scriitor, doctor în teologie, profesor universitar în New York, părintele Theodor Damian este în același timp și un important promotor literar pentru românii din diasporă, reușind ca prin revista Lumină
Anul 2025 a fost declarat Anul Centenar al Patriarhiei Române, fiind anul în care se împlinesc 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (aprilie 1885) și 100 de ani de la ridicarea sa
Mihai Eminescu a fost comemorat la Montreal miercuri, 15 ianuarie 2025, ziua nașterii sale. Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei, a săvârșit slujba Parastasului pentru sufletul
Filosofii culturii și criticii literari (N. Frye, „Marele Cod”, W. Blake, Mircea Eliade, Eugen Simion) sunt de acord că „Vechiul şi Noul Testament formează Marele Cod al artei”, acela care oferă cu
Poetul Mihai Eminescu a fost pomenit miercuri, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, în locuri reprezentative ale Capitalei. La Catedrala Patriarhală a fost săvârșită o slujbă de pomenire de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, iar la locul său de înmormântare din Cimitirul „Șerban Vodă”-Bellu mai mulți iubitori de cultură au fost prezenți la pomenirea „poetului nepereche” de către un sobor de preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor, condus de părintele Costel Burlacu, vicar eparhial.
Aula Academiei Române a găzduit miercuri, 15 ianuarie, cea de-a 15-a sesiune festivă dedicată Zilei Culturii Naționale și împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu. În cadrul evenimentului, au fost rostite alocuțiuni și comunicări din partea reprezentanților Academiei Române, ai autorităților de stat și Patriarhiei Române, și a fost lansată emisiunea filatelică „Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu”. De asemenea, au fost vernisate două expoziții.
În 15 ianuarie 2025 se împlinesc 175 de ani de la nașterea omului deplin al culturii române: Mihail Eminescu. În anul 2010, Parlamentul României a declarat, prin Legea 238, Ziua Culturii Naționale în data de 15
La împlinirea a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează o serie de evenimente și expoziții speciale. La Muzeul
Anul 2025 se arată bogat în evenimente spirituale și culturale, căci Sfântul Sinod al Bisericii noastre l-a închinat Centenarului Patriarhiei Române și duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din
A ne cerceta şi a ne cunoaşte tezaurul limbii române este o cale esenţială către regăsirea noastră de sine, un efort roditor de a ne întoarce la cine suntem. Găsirea drumului de întoarcere către ceea ce
Astăzi, 15 iunie, s-au împlinit 135 de ani de la trecerea în veșnicie a poetului Mihai Eminescu. În această zi de aducere aminte, la mormântul său din Cimitirul „Șerban Vodă”- Bellu a fost săvârșită slu
Cufărul lui Mihai Eminescu este expus, până în data de 15 iunie 2024, în Biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” din Târgu Mureş, supranumită Biserica lui Eminescu, cea care l-a găzduit într-o noapte



