Hramul Altarului de vară al Reşedinţei Patriarhale

În Duminica a 4-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie la Altarul de vară cu hramurile „Învierea Domnului” și „Sfântul Ioan Botezătorul” din grădina interioară a Reședinței Patriarhale, cu prilejul celui de-al doilea hram, Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Cel de-al doilea hram al Altarului de vară din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale este închinat Înaintemergătorului Domnului, deoarece aici se află o statuie în bronz a pruncului Ioan, copie a sculpturii celebrului artist Paul Dubois, care a realizat această operă în anul 1861 la Roma.

În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii noastre a făcut referire atât la Evanghelia Duminicii a 4-a după Rusalii, a vindecării slugii sutaşului (Matei 8, 5-13), cât şi la pericopa evanghelică dedicată Naşterii cinstitului slăvitului Proroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan (Luca 1, 1-25; 57-68, 76, 80). De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit şi despre viaţa şi activitatea Sfântului Ierarh Niceta de Remesiana, cinstit în Biserica noastră tot la 24 iunie. „Evanghelia Duminicii a 4-a după Rusalii în esenţă ne spune că iubirea milostivă şi vindecătoare a Domnului Iisus Hristos trezeşte în păgâni credinţă puternică. Mântuitorul Iisus Hristos vede în sutaş un suflet mare, un om milostiv. Şi la bunătatea milostivă a acestui sutaş faţă de sluga sa, Hristos-Domnul răspunde tot cu bunătate zicând: «Venind îl voi vindeca» (Matei 8, 7). Când a auzit aceste cuvinte, sutaşul roman a zis: «Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea» (Matei 8, 8). Mai întâi, Mântuitorul remarcă faptul că acest sutaş roman sau centurion avea o bunătate milostivă. Acum însă descoperă încă o virtute a acestuia, şi anume smerenia. Sutaşul s-a simţit nevrednic şi în acelaşi timp a fost prudent ca să nu-L expună pe Mântuitorul Iisus Hristos criticii publice, invitându-L sau lăsându-L să intre în casa sa. Văzând Mântuitorul credinţa acestui sutaş, S-a minunat pentru că acela credea în puterea cuvântului uman mobilizator, care schimbă poziţia fizică a oamenilor dintr-o parte în alta”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Rugăciunea ajută foarte mult pe cel bolnav şi singur”

În continuare, Patriarhul României a subliniat importanţa rugăciunii pentru semenii noştri. „Soldatul bolnav nu se putea deplasa, era aproape paralizat, dar s-a rugat pentru el stăpânul său. Stăpânul a mers la Iisus. Nu se putea deplasa cel bolnav, dar s-a deplasat stăpânul său şi l-a rugat pe Iisus ca să-l vindece. Vedem în sutaşul roman pe toţi cei care vin la Biserică şi se roagă pentru bolnavii care nu se pot deplasa, care sunt în case sau în spitale, ca Iisus să-i vindece, să le uşureze suferinţa. Chiar dacă nu se vindecă în mod minunat ca-n Evanghelia de astăzi, rugăciunea ajută foarte mult pe cel bolnav şi singur. De aceea, Biserica se roagă în toate slujbele ei, mai ales în Sfânta Liturghie şi în Taina Sfântului Maslu, pentru sănătatea şi mântuirea celor care suferă (...). Adesea bolnavul suferă nu doar de o suferinţă fizică sau psihică, ci şi de singurătate, atunci când nu este vizitat, atunci când nu este încurajat, consolat şi însoţit de oameni care au milă. Evanghelia ne cheamă să ne rugăm pentru cei bolnavi, să-i ajutăm şi să ne rugăm mai ales pentru cei care nu se mai pot ruga sau nu ştiu să se roage. Prin aceasta arătăm puterea vindecătoare a iubirii milostive”, a subliniat Preafericirea Sa.

Făcând referire la Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că aceasta a fost minunată şi anunţată lui Zaharia, tatăl prorocului, de însuşi Arhanghelul Gavriil. „În limba ebraică Iohanan înseamnă Dumnezeu a avut milă. Deci, Ioan înseamnă cel miluit de Dumnezeu sau cel iubit de Dumnezeu. Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului are în planul lui Dumnezeu o lucrare de împlinit, aceea de a binevesti pe Mântuitorul Iisus Hristos poporului. De aceea, Îl va boteza la Iordan şi va mărturisi că Iisus din Nazaret este cel care va boteza pe oameni nu cu apă, ci cu Duh Sfânt şi cu foc (...). Sunt foarte puţini sfinţii care sunt prăznuiţi şi la naşterea lor. În general, sfinţii în calendar sunt pomeniţi în ziua trecerii lor la viaţa veşnică”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Te Deum laudamus – cântarea Sfântului Ierarh Niceta

La final, Preafericirea Sa a amintit şi de Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana, părintele ocrotitor al daco-romanilor. „El a fost misionar pentru daco-romanii din sudul şi nordul Dunării. S-a născut în anul 338 în cetatea Remesiana, din provincia Dacia Mediterranea şi a trecut la Domnul în anul 414. A păstorit ca Episcop de Remesiana între anii 366 şi 414, timp de 48 de ani. A fost un păstor deosebit şi a făcut misiune printre daco-romani, dar şi printre goţii şi hunii care veniseră în aceste părţi ca popoare migratoare. Pe mulţi dintre ei i-a convertit la creştinism. O lucrare misionară deosebită a lui s-a desfăşurat mai ales prin cateheze, pe înţelesul poporului şi prin cântare compusă de el în limba latină, de mare limpezime teologică. Aşa avem de la el cântarea Te Deum laudamus – Pe Tine Dumnezeule Te lăudăm”, a spus Patriarhul României.

„Statuia Sfântului Ioan Botezătorul copil, cu crucea în mână, este înaltă de 1,50 m şi are o inscripţie conţinând două nume: a autorului sculpturii originale şi a celui care realizează turnarea ei în bronz: P. Dubois. Roma 1861 şi F. Barbedienne. Fondeur. Paris”, ne-a declarat arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal.