La Paraclisul patriarhal, cu hramul „Sfântul Gheorghe“ şi „Sfânta Cuv. Parascheva“, Preafericitul Părinte Daniel, Patriahul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a oficiat slujba hirotesiei întru duhovnic pentru patru preoţi de mir şi un ieromonah. Au primit harul duhovniciei pr. Spătaru Mihail Sorin, slujitor la Capela Spitalului de pediatrie „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Ploieşti, pr. Alexa Vladimir-Cătălin, slujitor la Capela „Sfântul Prooroc Ilie“ a Aeroportului „Henri Coandă“ - Otopeni, pr. Cristian Manolache, slujitor la Capela „Sfântul M. Mc. Mina“ de la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ din Bucureşti, pr. Daniel Flonta, slujitor la Biserica Caşin din Bucureşti şi ierom. Andrei Ghiţă de la Schitul Darvari, Bucureşti. La finalul slujbei de hirotesie, Părintele Patriarh a explicat noilor duhovnici însemnătatea misiunii de părinte duhovnicesc, pe care au primit-o odată cu hirotesia. „Părintele duhovnicesc este slujitor al lui Hristos Domnul şi are ca slujire principală îndrumarea credincioşilor pe calea mântuirii, ajutându-i să crească duhovniceşte. El se numeşte «părinte duhovnicesc» şi ajută pe fiii şi fiicele duhovniceşti să crească în Hristos, în Duhul Sfânt. După cum există o creştere biologică a trupului, trebuie să cultivăm şi o creştere duhovnicească a sufletului în relaţia de credinţă şi iubire a sufletului cu Sfânta Treime, în numele Căreia noi am fost botezaţi şi în relaţia de iubire cu semenii noştri, pe baza învăţăturii Mântuitorului Iisus Hristos, propovăduite de Biserică şi pe temeiul celor şapte Sfinte Taine, care sunt moduri de dăruire a vieţii divino-umane a lui Hristos nouă, oamenilor, ca pe noi pământenii să ne ducă Hristos Domnul la viaţa cerească“, a spus Întâistătătorul BOR.
PF Părinte Patriarh Daniel a arătat, de asemenea, care este rolul părintelui duhovnic în comunitatea în care păstoreşte, precum şi nevoia de a avea el însuşi un duhovnic. „Preotul, ca părinte duhovnicesc, este un om plin de Duhul Sfânt. Cu cât un om îndepărtează de la el duhul lumesc şi se încarcă, se îmbogăţeşte, se luminează, se sfinţeşte cu Duhul cel Sfânt, cu atât este mai mult părinte duhovnicesc. Niciodată un preot nu ajunge la o stare de duhovnicie absolută, încât nu s-ar mai putea îmbunătăţi, perfecţiona, împlini. Şi părintele duhovnicesc creşte şi el duhovniceşte tocmai prin această responsabilitate faţă de cei care sunt încredinţaţi lui spre păstorire, faţă de cei care se spovedesc. Părintele duhovnicesc este el însuşi fiul duhovnicesc al altui părinte duhovnicesc, indiferent de vârsta biologică“, a mai spus Părintele Patriarh.
.jpg)
