Italienii deţin aproape o treime din terenurile agricole ale judeţului Timiş

▲ Autorităţile explică această situaţie prin faptul că oamenii de afaceri italieni au cumpărat, ani de-a rândul, hectarele redobândite de urmaşii expropriaţilor ▲ Conform statisticilor, din totalul agricol al judeţului, de 699 de mii de hectare şi un arabil de circa 530 de mii de hectare, pe numele noilor proprietari italieni apare înscrisă, în cărţile funciare, o suprafaţă totală de peste o sută de mii de hectare de teren arabil ▲ Crenguţa Radosav, managerul unei firme de investiţii imobiliare din Timişoara, spune că majoritatea cetăţenilor italieni nu au cumpărat terenurile pentru a face agricultură, ci pentru investiţii ulterioare, deoarece preţurile sunt în continuă creştere ▲

Şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş, Paul Pârşan, a precizat că, numai în primul semestru al acestui an, au fost scoase din circuitul agricol 269 de hectare din intravilan şi 14,5 hectare din extravilan. Comunele timişene cu cea mai mare suprafaţă arendată, vândută sau concesionată cetăţenilor străini sunt Dudeştii Vechi, situată lângă frontiera cu Ungaria (peste 9 mii de hectare), Banloc (cu peste 6 mii de de hectare), Ciacova (aproape 5.700 de hectare), Denta (2.700 de hectare), Bara (2.300 de hectare) sau Moraviţa (1.700 de hectare). Autorităţile timişene spun că, imediat după intrarea în posesia moştenirilor funciare, prin anii 1992-1993, românii vindeau hectarul de teren arabil cu 50-100 de lei, pe bază de înţelegeri scrise. Între timp, valoarea pământului a crescut substanţial, mai ales după ce marile investiţii imobiliare au luat avânt. Potrivit estimărilor făcute de specialiştii în domeniul imobiliar, afaceriştii care au cumpărat terenuri agricole, pentru a le valorifica ulterior, au avut un profit mediu de circa 35 de procente, în ultimii şapte ani. Crenguţa Radosav, managerul unei firme de investiţii imobiliare din Timişoara, a declarat că majoritatea cetăţenilor italieni nu au cumpărat terenurile pentru a face agricultură, ci ca investiţii ulterioare, deoarece preţurile sunt în continuă creştere. „Suprafeţele de teren situate până la 30 de kilometri de Timişoara se vând cu sume cuprinse între 2 mii şi 3 mii de euro hectarul“, a spus reprezentantul firmei de investiţii imobiliare.

Suprafaţa cultivată scade de la an la an

Dezamăgirea agricultorilor români este aceea că, deşi pământul din Timiş este unul dintre cele mai fertile din ţară, suprafaţa cultivată scade, iar locul lanurilor este luat de mall-uri, clădiri impozante pentru birouri sau supermarket-uri. Prefectul judeţului Timiş, Ovidiu Drăgănescu, semnala, recent, faptul că a întâlnit mai multe situaţii în care, mergând în comunele timişene pentru a înmâna personal titlurile de proprietare funciară celor repuşi în posesie, potrivit legilor funciare, a întâlnit câte o singură persoană care ridica zeci de astfel de documente. „Era clar că respectivele terenuri au fost deja tranzacţionate, în baza unor înţelegeri scrise, iar, în momentul în care am emis titlurile, s-au prezentat noii proprietari de drept să şi le ridice“, a declarat şeful Prefecturii.