Mitropolitul Kiril de Smolensk critică interpretarea canonică a problemei diasporei de către Constantinopol

Site-ul orthodoxie.com publică, în limba franceză, atitudinea IPS Kiril, mitropolit de Smolensk şi Kaliningrad, privind diaspora ortodoxă

În intervenţia sa, la întrunirea sinodului episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse, IPS Kiril, mitropolit de Smolensk şi Kaliningrad, preşedintele Departamentului pentru Relaţiile Externe Bisericeşti (DREB) al Patriarhiei Moscovei, a remarcat că activitatea pastorală şi misionară în diaspora, precum şi extinderea activităţii bisericeşti care decurge de aici sunt condiţionate de probleme specifice. „Unele dintre acestea sunt legate de domeniul relaţiilor interortodoxe, care, aşa cum a remarcat patriarhul Alexei, în expunerea sa, lasă de dorit“, a subliniat IPS Kiril.

Înalt Preasfinţia Sa a făcut, de asemenea, constatarea că, încă din anii 20 ai secolului trecut, au existat mereu probleme ridicate de interpretarea canonului 28 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, care se referă la hirotonia episcopilor „la barbarii“ din regiunea Pontului, a Asiei şi a Traciei. Patriarhia Constantinopolului a ajuns la concluzia că Biserica din Constantinopol este singura care are jurisdicţie bisericească dincolo de frontierele sale teritoriale, şi anume în întreaga lume, deci cu mult dincolo de regiunile menţionate în canonul 28.

„Atâta timp cât Biserica noastră era martirizată de persecuţiile puterii atee, nu avea posibilitatea de a iniţia dezbateri pe scară largă privind această chestiune şi nu putea purta un dialog pe acest subiect cu celelalte Biserici. Astăzi, se încearcă prezentarea acestei interpretări ca fiind părerea generală şi consensul tuturor ortodocşilor, deşi nu toate Bisericile sunt de acord cu o astfel de interpretare a canonului 28“, a declarat preşedintele DREB.

Fără a intra în detalii asupra analizei canonice a acestei teorii, făcută de multă vreme de teologii ruşi şi străini, mitropolitul Kiril a revenit asupra mai multor elemente noi care se manifestă în ultima vreme în aceste interpretări, acestea dând impresia dezvoltării unei noi ecleziologii, necunoscută până acum în conştiinţa ortodoxă şi care ar putea fi rezumată pe scurt astfel:

1. O Biserică locală este şi a fost întotdeauna considerată ortodoxă doar dacă este în comuniune cu Patriarhia Constantinopolului.

2. Orice episcop sau cleric aflat în afara frontierelor geografice ale Bisericii sale locale aparţine jurisdicţiei Patriarhiei Constantinopolului, chiar dacă el însuşi nu este conştient de acest lucru. Din acest motiv, acceptarea formală a unui cleric în jurisdicţia Constantinopolului se poate face independent de episcopul care l-a hirotonit, fără carte canonică şi împotriva voinţei autorităţilor bisericeşti (aşa cum s-a întâmplat cu IPS Vasile, fost episcop de Serghievo, şi cu grupul clericilor din eparhia de Suroj).

3. Patriarhia Constantinopolului stabileşte frontierele Bisericilor şi chiar dacă opinia sa în această privinţă nu coincide cu opinia unei alte Biserici, îşi poate instaura pe teritoriul acelei Biserici propria sa jurisdicţie (aşa cum s-a procedat în Estonia).

4. Patriarhia Constantinopolului decide cu de la sine putere cine poate şi cine nu poate participa la evenimentele interortodoxe. Astfel, de exemplu, ierarhi sau clerici din jurisdicţia Constantinopolului în Estonia pot fi invitaţi la anumite evenimente, de la care Biserica Ortodoxă Estoniană sau Biserica Ortodoxă din Ucraina, ori Biserica Ortodoxă Autonomă din Japonia, dependente canonic de Patriarhia Moscovei, precum şi Biserica Ortodoxă Autocefală din America, sunt absente.

„Pentru reprezentanţii Tronului patriarhal din Constantinopol, faptul că această concepţie nu se regăseşte în totalitate, peste tot, şi că în ţările din diaspora există alte jurisdicţii ortodoxe, s-ar explica prin toleranţa lor răbdătoare şi ar avea doar un caracter temporar. Cu toate acestea, în opinia lor, în fiecare ţară din diaspora ortodoxă, ierarhul Bisericii din Constantinopol, având întâietate ierarhică, trebuie să reprezinte interesele tuturor ortodocşilor în relaţiile cu guvernul, cu celelalte confesiuni, cu organizaţiile guvernamentale şi interconfesionale“, a precizat Înalt Preasfinţia Sa.

„Care ar trebui să fie reacţia Bisericii Ortodoxe Ruse la aceste inovaţii ale Bisericii din Constantinopol? Iată o problemă serioasă, care trebuie supusă reflecţiei sinodale“, a spus IPS Kiril. El a menţionat totodată că această situaţie este legată de dialogul Bisericii Ortodoxe Ruse cu celelalte confesiuni şi de cea a participării sale la organizaţiile internaţionale. „Nu este vorba aici de vreo ambiţie a Bisericii Ortodoxe Ruse, ci de dorinţa ca această concepţie a noastră asupra tradi-ţiei ortodoxe, în baza căreia acţionăm, să fie prezentată într-un mod just în faţa întregii lumi. Este de datoria noastră să tindem către aceasta“, a subliniat IPS Kiril.

Această luare de poziţie a Bisericii Ortodoxe Ruse va fi adusă la cunoştinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la proxima întâlnire. (Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase al Patriarhiei Române)