Biserica noastră îl va pomeni joi, 4 noiembrie, pe Sfântul Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama, un sfânt din epoca contemporană, care a vieţuit între anii 1901 şi 1959. Un fragment din moaştele sale ce se păstrează în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale va fi adus spre închinare credincioşilor, mâine seară, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, începând cu ora 16:00.
În anul 2011, Mitropolitul Pavel de Drama din Grecia a dăruit Patriarhiei Române un fragment din moaștele Sfântului Gheorghe „Noul Mărturisitor din Drama”, precum şi o frumoasă icoană pictată cu chipul sfântului. Cuviosul Gheorghe era un mare nevoitor. De asemenea, era smerit, nu vorbea mult, ci cugeta mereu la cele duhovniceşti şi dormea pe o rogojină întinsă pe scânduri. Îi primea zilnic pe credincioși, cărora le oferea sfaturi, iar în fiecare noapte, de la miezul nopții până dimineața, se ruga în biserică, apoi săvârşea Sfânta Liturghie. Cuviosul a săvârșit numeroase vindecări, pe care căuta să le ascundă cu smerenie. În anul 1959 și-a prevăzut sfârșitul, spunând aceasta doar ucenicilor săi apropiați. Moaștele sale înmiresmate au fost aflate în ziua de 9 februarie 2006 de către Mitropolitul Pavel de Drama.
La Centrul național pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București a avut loc marți, 18 martie, proba scrisă și cea orală a examenului de selecționare pentru ocuparea posturilor vacante de preot din București și Ploiești, precum și pentru preoții de caritate care vor sluji în spitale sau alte instituții din cadrul eparhiei.
În Duminica a 2‑a din Postul Mare (a Sfântului Grigorie Palama), 16 martie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârșit duminică, 16 martie, Sfânta Liturghie la mănăstirea vâlceană Sărăcinești, județul Vâlcea, se arată pe
Societatea AEDIFICIA Carpați, membră a Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice, a primit în data de 22 noiembrie 2024, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Română a Antreprenorilor
.jpg)
Duminica a treia din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape
„În vremea aceea S-a dus Iisus într-un loc pustiu și Se ruga acolo. Dar au mers după Dânsul Simon și cei ce erau cu el și, aflându-L, I-au zis: Toți Te caută pe Tine. Iar Iisus le-a răspuns: Să mergem în
Întru început «Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat și cerurile sunt lucrul mâinilor Tale; ele vor pieri, dar Tu rămâi, și toate ca o haină se vor învechi;
Sfântul Chiril (†386) era din părţile Ierusalimului şi s-a născut pe vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337) din părinţi creştini. Avea 12 ani în timpul primului Sinod Ecumenic
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, A doua convorbire cu părintele Isaac, Cap. X, 2-7, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 483-484 „Pentru a vă aminti întotdeauna
Crucea e răspunsul la acuza că Dumnezeu a eșuat în creație, că răul, ura, moartea, nedreptatea, boala ne copleșesc. Că binele e sufocat de demon și nu mai are nici o șansă de a triumfa, deși crucea are pe re
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
