Noi expoziţii la Muzeul de artă din Timişoara

Vizitatorii Muzeului de artă din Timişoara pot admira în această perioadă mai multe expoziţii vernisate în cadrul Simpozionului naţional „Artă, societate şi cultură în România interbelică“. Pe simezele muzeului sunt expuse lucrări de seamă ale unor renumiţi artişti, ce conturează o imagine asupra vieţii artistice din Banat în perioada dintre cele două războaie mondiale, dar şi numeroase icoane vechi din colecţia permanentă de  artă bănăţeană veche a muzeului.

În cadrul simpozionului găzduit de muzeul timişorean şi derulat la începutul acestei luni a fost vernisată expoziţia „Artă bănăţeană din perioada interbelică“, concepută şi organizată de muzeograful Marius Cornea. Expoziţia cuprinde lucrări de pictură, grafică şi sculptură din Banat, care redau debutul modernităţii româneşti, aparţinând unor artişti de marcă precum Julius Podlipny, Varga Albert şi Ferdinand Gallas. Lucrările provin din colecţiile Muzeului de artă Timişoara şi din colecţii private.

Vernisarea expoziţiei permanente de artă bănăţeană veche

O altă expoziţie recent vernisată este cea dedicată artei bănăţene vechi. Este vorba de inaugurarea unei expoziţii permanente ce aduce în atenţia publicului mai multe icoane din patrimoniul de artă veche al Muzeului de artă, provenite cu precădere de la bisericile săteşti din cuprinsul Banatului. Astfel, începând cu luna noiembrie, timişorenii vor putea vizita expoziţia permanentă recent vernisată, ce se adaugă celorlalte colecţii consacrate ale muzeului: Pictura bănăţeană sec. XIX, Pictura bănăţeană interbelică, Colecţia Baba, Arta europeană, Arta decorativă grafică europeană şi Arta contemporană.

„Acest fond, însumând aproximativ 150 de lucrări pe lemn şi pe pânză, a fost îmbogăţit substanţial, mai ales după anul 1966, prin achiziţii, donaţii sau transferuri, depăşind în prezent 1.000 de piese. Completarea sa continuă direcţia iniţiată în perioada interbelică, orientându-se mai ales spre evidenţierea specificului artei din Banat, a sublinierii evoluţiei şi  raporturilor sale cu zonele de cultură învecinate. Sursele diferite  care au contribuit la alcătuirea acestui patrimoniu iconografic i-au configurat o coloratură eterogenă. Marea majoritate a pieselor este reprezentată prin icoane pe lemn provenite din ateliere locale, respectiv din provinciile româneşti, aparţinând cronologic secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. Fondul de pictură pe panou de lemn este completat prin pictură pe pânză cu tematică religioasă, realizată de pictori bănăţeni din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Colecţia oferă posibilitatea de a se identifica preferinţele  ctitorilor localnici (români, sârbi şi macedo-români) şi facilitează lărgirea informaţiilor  relativ la creatori de referinţă în peisajul creaţiei artistice din Banatul epocii premoderne  din secolul al XVIII-lea“, a precizat prof. dr. Dorina Sabina Pârvulescu, cercetător ştiinţific la Muzeul de artă din Timişoara.