Popas de rugăciune la o mănăstire istorică de lângă Ploiești

Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, s-a aflat duminică, 28 ianuarie, în mijlocul obștii monahale și al pelerinilor de la mănăstirea prahoveană Ghighiu. Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica așeză­mântului monahal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

La momentul rânduit, Episcopul-vicar patriarhal a spus în cuvântul de învățătură că Pilda nunții fiului de împărat, relatată de Sfântul Evanghelist Matei (22, 1-14), poate fi înțeleasă cu ușurință întrucât conține un motiv des întrebuințat, pe tot parcursul Sfintei Scripturi, în ilustrarea relației dintre Dumnezeu și poporul Său: „Înțelesul și simbolistica pildei de astăzi, deși bogate, nu sunt greu de descifrat. Aceasta se datorează în mare parte faptului că în Sfânta Scriptură, legământul nunții, al căsătoriei, este amintit pentru a ilustra idealul dorit de Dumnezeu cu privire la relația Sa cu omul. De ce tocmai legământul căsătoriei? Pentru că nunta oglindește una dintre cele mai profunde relații care se pot stabili între oameni, o relație bazată pe iubire, respect, susținere reciprocă, încredere și spirit de sacrificiu. De aceea, nunta este o imagine potrivită pen­tru a ilustra unirea dintre Dumnezeu și poporul Său, dintre Dumnezeu și oameni. (...) Pilda aceasta are trei părți: există o invitație, există un răspuns și există consecințe. Sfinții Părinți ai Bisericii, toți, încă din vechime, interpretează la fel această pildă, și înțelesul nu e greu: Împăratul este Dumnezeu Tatăl, iar El invită sau cheamă pe poporul Său la nunta Fiului, Care este Hristos Domnul. Primii invitați sunt cei din poporul ales, poporul lui Israel. (...) Și nea­murile, adică și alte popoare, toți oamenii, inclusiv noi, am primit invitația sau chemarea lui Dumnezeu. Harul Său a fost extins, iar Dumnezeu așteaptă și de la noi răspunsul de a veni la nunta Fiului Său, așa cum a pretins de la poporul Său. Oricât de aspru ar putea să pară mesajul acestei pilde, este important să ne amintim că aici este vorba de viață și de moarte. Este vorba despre viața veșnică, din Împărăția lui Dumnezeu, și despre moartea veșnică, despre «întunericul cel mai din afară, unde vor fi plânsul și scrâșnirea dinților»”.