„Sfinţii sunt rodiri ale lucrării Duhului Sfânt în lume”

Prima duminică după sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt este închinată de Biserica Ortodoxă cinstirii tuturor celor care s-au făcut bineplăcuți lui Dumnezeu, din toate timpurile și din toate locurile. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat, în cuvântul rostit ieri, 15 iunie, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, motivele acestei celebrări, precum și legătura dintre sfințenia și unitatea Bisericii reflectată în comuniunea de iubire a sfinților.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat mai întâi faptul că harul sfințitor se dăruiește oamenilor în Biserica întemeiată de Hristos în chip tainic pe Cruce și constituită în chip văzut la Cincizecime prin Pogorârea Duhului Sfânt și botezarea primilor oameni în numele Sfintei Treimi.

„După ce Hristos a șezut împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt în Sfânta Treime, a oferit umanitatea Sa sfințită și îndumnezeită «ca pârgă», spune Sfântul Ioan Gură de Aur, împăcând pe Tatăl cu lumea. Ca urmare, Tatăl, la rugămintea Fiului, trimite pe Duhul Sfânt, Care împărtășește celor ce cred în Hristos și se botează în numele Preasfintei Treimi viața divino-umană a lui Hristos. Acest lucru se vede în mod deosebit în Sfânta Euharistie, Care este Trupul lui Hristos plin de Duhul Sfânt. Această comunicare a vieții divino-umane a lui Hristos din umanitatea Sa îndumnezeită care se află în slava Preasfintei Treimi este Biserica lui Hristos. Ca atare, rostul Bisericii este sfințirea oamenilor, fiindcă oamenii se sfințesc prin harul Sfintei Treimi împărtășit de Duhul Sfânt ca viață nouă în Hristos, ca viață a lui Hristos dăruită oamenilor. Este important să înțelegem că Duminica Tuturor Sfinților este, în primul rând, realizarea scopului constituirii Bisericii lui Hristos”, a afirmat Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat legătura dintre unitatea și sfințenia Bisericii și modul cum această taină este trăită de sfinți în comuniune de iubire întreolaltă și cu Dumnezeu.

„Duminica aceasta ne ajută să înțelegem că în ceruri sfinții nu trăiesc în izolare, ci în comuniune, iar unitatea Bisericii se arată cu prioritate în comuniunea sfinților. Unitatea Bisericii nu se referă la un centru administrativ pământesc, ci se arată prin unitatea de mărturisire a dreptei credințe, de simțire și gândire duhovnicească de-a lungul veacurilor, nu doar sincronic, ci diacronic. De aceea, când mărturisim dreap­ta credință, mărturisim cre­dința Sfinților Proroci, a Sfin­ților Apos­toli, a Sfinților Părinți de la Sinoadele Ecumenice și a sfin­ților viețuitori de-a lungul veacurilor. În Crez mărturisim că «Biserica este una, sfântă, sobornicească și apostolică». Unitatea Bisericii este imediat legată de sfințenia ei, deoa­rece și în Dumnezeu unitatea și sfin­țenia sunt nedespărțite, mai precis Dumnezeu Cel Sfânt este Unul nu pentru că ar fi o singurătate eternă, ci pentru că este comuniune desăvârșită de aceeași ființă divină, de viață și de iubire veșnică a Trei Persoane sfinte, egale, distincte și nedespăr­țite. Sfințenia lui Dumnezeu este iubirea Sa desăvâr­șită, iar Dumnezeu împărtășește sfințenia Sa oamenilor pe măsura credinței lor adevărate și a iubirii lor smerite, adică potrivit capacității omului de a primi harul sfințeniei. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că Hristos este savant cu cei sa­vanți și simplu cu cei simpli. Aceeași Evanghelie, când o ascultă un profesor de teologie sau un credincios de la țară, comunică pe același Hristos, doar că există capacitate și sensibilitate de receptare diferită. Aici vedem că sfințenia nu este ceva magic, ci este iubirea lui Dumnezeu care se arată mai întâi între Persoanele Sfintei Treimi și apoi în lucrarea lor pentru umanitate. Din acest motiv, Duminica Tuturor Sfinților ne arată taina unității Bisericii trăită în sfințenie. Unitatea și sfințenia nu se realizează niciodată prin iubire pătimașă de sine, prin orgoliu și prin dorințe de dominare asupra altora, ci prin comuniune de iubire smerită. (...) Pentru a sublinia legătura dintre sfin­țe­nie și unitate sau comuniune, Biserica a rânduit sărbătoarea numită Duminica Tuturor Sfinților, arătând deodată diversitatea și comuniunea sfinților uniți între ei prin același har și aceeași credință în Hristos”, a afirmat Patriarhul României.

În încheiere, Preafericirea Sa a arătat care este răsplata promisă de Mântuitorul tuturor celor care lasă cele pământești cu nădejdea dobândirii celor cerești.

Evanghelia ne mai spune că Mântuitorul a răspuns Sfântului Apostol Petru, când el a întrebat: „«Și noi care am lăsat case, familii, rude și Ți-am urmat, cu noi ce va fi?», spunând: «Oricine a lăsat case sau frați sau surori sau tată sau mamă sau femeie sau copii sau țarine pentru numele Meu înmulțit va lua înapoi și va moșteni viața veșnică». Acest «înmulțit va lua» în raport cu tot ce au lăsat sau renunțat oamenii pentru a urma lui Hristos se referă la bogăția harului iubirii Lui, mai precis la bucuria crescândă și nelimitată a comuniunii omului cu Hristos. În această privință, Sfântul Chiril al Alexandriei spune: «Cei care au lăsat rude după trup vor primi asemănarea cu Dumnezeu și frăție cu sfinții. Cei ce au lăsat țarini vor primi Paradisul. Vor primi Ierusalimul ceresc în locul caselor de piatră». Așadar, cine urmează lui Hristos, crede în El și-L iubește prin rugăciune și fapte bune, acela înmulțit sau însutit va lua, adică a renunțat la ceva trecător, averi materiale, dar primește în viața lui pe Cineva netrecător, pe Hristos Cel veșnic, Izvorul vieții și al fericirii eterne. De aceea, duminica aceasta ne arată că toți sfinții sunt prietenii lui Dumnezeu, învățători, rugători și ocrotitori ai credincioșilor pe calea mântuirii. Multe binecuvântări dăruiește Dumnezeu celor ce cred în El și împlinesc voia Lui în viața lor”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.