1 Decembrie legionar

A doua parte a anului 1940 s-a dovedit extrem de nefavorabilă poporului român. În contextul declanşării unui nou război mondial, România pierduse Basarabia, Bucovina, nord-vestul Transilvaniei şi Cadrilaterul. La aceste rapturi teritoriale se adăugau tulburările politice interne, în căutarea unui aliat european care să-i susţină interesele pe mai departe. Regele Carol al II-lea părăsea tronul pentru fiul său Mihai, iar legionarii făceau presiuni tot mai mari pentru accederea la guvernare. Noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, şi-a arogat un titlul care îi conferea puterea deplină în stat, dar care nu l-a ferit de o guvernare alături de legionari. Însă, legionarii doreau să "revoluţioneze" societatea românească, iar pentru acest lucru aveau nevoie de toate frâiele puterii. De această "revoluţie" nu a fost ferită nici Biserica, din care trebuiau epurate "cadrele" care se dovediseră fidele fostului monarh, mergându-se până la cererea de demitere a patriarhului Nicodim. În această stare tensionată, legionarii participau şi dădeau un caracter prea legionar festivităţilor de 1 decembrie de la Alba Iulia.