20 de milioane de europeni fără toalete

▲ La nivelul Uniunii Europene există 20 de milioane de cetăţeni care nu pot beneficia de acces la instalaţii sanitare decente şi suferă de lipsă de igienă care are consecinţe grave asupra sănătăţii lor, susţin experţii reuniţi la Stockholm cu ocazia Săptămânii Internaţionale a Apei, transmite France Presse ▲ Numele României este pomenit ca un exemplu negativ, susţinându-se că nu mai puţin de 10 milioane de români nu au canalizare ▲ Pentru a evita unele boli, organizaţiile instalează în unele regiuni aşa numitele „toalete uscate“, care permite evitarea mirosurilor urâte şi refolosirea ulterioară a excrementelor ca îngrăşământ pentru agricultură ▲

Ţările care au aparţinut fostului bloc sovietic, iar acum reprezintă noile state membre ale UE sunt primele vizate, însă cazuri izolate există şi în Europa Occidentală, în ţări precum Franţa, Irlanda sau în cele mediteraneene. Astfel, în România 10 milioane de oameni nu au canalizare, iar la ţară doar 15% dintre locuitori beneficiază de apă curentă. În Bulgaria, 42% din populaţie trăieşte în zonele rurale, unde doar 2% din locuinţe sunt racordate la reţeaua de canalizare. „În multe şcoli de la ţară, copiii refuză să meargă la toaletă, atât sunt de murdare“, subliniază Diana Iskreva, de la organizaţia bulgară Earth Forever. În aceste zone rurale, toaletele se rezumă de multe ori la o gaură săpată în pământ care nu a fost niciodată golită sau curăţată. În aceste condiţii, consecinţele asupra sănătăţii sunt enorme, deoarece excrementele acumulate se infiltrează în cele din urmă în pământ şi poluează apa din fântâni şi cursurile de apă din împrejurimi. Apa este apoi folosită de locuitorii din zonele neracordate la reţeaua de canalizare pentru băut, spălat şi preparat hrana. „Aceasta provoacă boli precum hepatita A sau boala bebeluşului albastru, cauzată de nivelul prea ridicat al nitraţilor din apă“, arată Diana Iskreva. Nivelul autorizat al nitraţilor este de 50 mg la un litru de apă, dar în unele zone din România el ajunge şi la 500 de mg la litru. „Este un subiect tabu, politicile nu fac referire la toalete şi nu recunosc gravitatea situaţiei. Adesea, nici nu realizează această gravitate“, continuă Sascha Gabizon. 336 de miliarde de euro pentru canalizări Şi totuşi, problema nu constă în lipsa banilor, deoarece pentru următorii cinci ani Uniunea Europeană va aloca 336 de miliarde de euro pentru statele membre unde situaţia este cea mai gravă, dintre care 18 miliarde sunt destinate îmbunătăţirii condiţiilor sanitare. În opinia lui Sascha Gabizon, „pentru o soluţie imediată este nevoie de mai puţin de 480 de milioane de euro“. La oraş, situaţia diferă în mod sensibil. Astfel, o directivă din 1991 a Uniunii Europene prevede că oraşele cu peste 10.000 de locuitori trebuie să fie dotate integral cu instalaţii sanitare. De aceea, autorităţile locale preferă să investească în infrastructurile oraşelor pentru a respecta prevederile directivei. „Corupţia omniprezentă la nivelul clasei politice bulgare blochează banii de care ar trebui să beneficieze oamenii săraci de la ţară“, spune Diana Iskreva. Ca atare, racordarea locuinţelor rurale la reţeaua de canalizare nu constituie deloc o prioritate, iar organizaţiile se zbat pentru a găsi soluţii la faţa locului. Construirea unui sistem de canalizare ar costa 80 de euro pe an pe cap de locuitor, adică „echivalentul pensiei pe două luni al unei persoane din aceste zone rurale, care sunt adesea pensionari. Aşa că preferă să se lipsească“, adaugă Diana Iskreva. Organizaţiile au început să monteze în Bulgaria şi Slovacia „toalete uscate“, sistem utilizat la ţară în ţările scandinave care permite evitarea mirosurilor urâte şi refolosirea ulterioară a excrementelor ca îngrăşământ pentru agricultură.