555 de ani de la prima atestare documentară a Capitalei
În aceste zile, în Bucureşti au loc numeroase evenimente care marchează sărbătorirea a 555 de ani de la prima atestare documentară. Vor avea loc expoziţii, spectacole de teatru şi muzică şi ateliere de creaţie susţinute de artişti plastici.
Ieri au debutat Zilele Bucureştiului, eveniment ce marchează, timp de trei zile şi trei nopţi, 555 de ani de existenţă a Capitalei. Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Parcul Cişmigiu şi Centrul Istoric vor găzdui spectacole de muzică şi de teatru, expoziţii de artă, dans în aer liber, târguri, parade ale costumelor de epocă, dar şi proiecţii 3D de ultimă generaţie.
De astăzi şi până duminică, în Parcul Cişmigiu se va desfăşura Târgul Bucureştiului, de unde vizitatorii pot cumpăra o gamă diversă de produse, de la obiecte ale meşterilor populari la cele aparţinând tinerilor creatori autohtoni.
Sâmbătă, de la ora 15:00, va avea loc „Parada costumelor de epocă“, urmată, la ora 18:00, de legendara „Bătaie cu flori“. Spectacolele artistice vor debuta cu opera comică „De la hora mărţişorului la căluşari“. Tot în Cişmigiu, duminică, vor avea loc şi mai multe programe artistice şi ateliere interactive.
Sâmbătă, de la ora 23:00, Palatul Parlamentului va deveni un ecran gigant pe care se va proiecta „iMapp Bucharest 555“, un spectacol multimedia unic în Europa. De vineri până pe 28 septembrie, esplanada cu statui se va transforma într-un spaţiu expoziţional care va găzdui o instalaţie de artă contemporană, iar la Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ din Mogoşoaia, de astăzi şi până duminică, vor avea loc ateliere de creaţie susţinute de artişti plastici, la care sunt invitaţi copii din şcolile bucureştene şi centrele de plasament.
Astăzi va avea loc şi inaugurarea primei etape a proiectului „Fântâni arteziene Bucureşti“, fântânile primind nume simbolice inspirate din istoria oraşului, precum şi numele celor patru anotimpuri.
Evenimentul este marcat şi de Romfilatelia printr-o emisiune specială de mărci poştale, alcătuită din şase timbre, care promovează clădiri simbolice ale Bucureştiului modern de la cumpăna secolelor XIX-XX: Palatul Băncii Naţionale a României, Palatul Patriarhiei, Casa Toma Stelian, Palatul Kreţulescu, Palatul Facultăţii de Medicină şi Muzeul Naţional de Geologie.
Numele oraşului „Bucureşti“ a fost atestat documentar la 20 septembrie 1459, printr-un hrisov scris în limba slavonă de domnitorul Vlad Ţepeş, întărind proprietatea lui Andrei şi fiilor lui, Iova, Drag, şi unui al treilea, al cărui nume nu a fost descifrat. Totodată, domnul Ţării Româneşti a emis mai multe documente de cancelarie din Bucureşti, ceea ce atestă statutul de reşedinţă domnească a oraşului. Conform unui document din 7 iunie 1766, numele oraşului vine de la un oarecare Bucur, care „primul a bătut parul“. Istoricul Constantin C. Giurescu susţine însă că Bucureştii au existat ca aşezare urbană, ca târg, cu mult înainte de domnia lui Vlad Ţepeş, chiar înainte de întemeierea statului medieval Ţara Românească. (Oana Nistor)